Blesteme ?!

Din război

Nu l-am cunoscut pe Vasile, dar ştiu unde a locuit şi cu cine a fost căsătorit.

Erau în Basarabia, în primele luni ale războiului, când începuse prigoana împotriva evreilor. Cine era pârât că este evreu era imediat săltat şi dus într-un centru zonal. Unii evrei, bănuind probabil ce urma să li se întâmple, au refuzat plecarea şi au cerut să fie împuşcaţi şi îngropaţi în curtea casei lor.

Aşa s-a întâmplat şi cu doi soţi care au refuzat plecarea şi au fost executaţi aşa cum au cerut ei. Căzuţi fiind pe treptele casei, din vecini a apărut fetiţa lor care, plângând, s-a repezit să-şi sărute părinţii. Vasile, de faţă fiind, a îndreptat arma înspre fetiţă şi, cu un singur glonte, a omorât-o şi pe ea. „De ce-ai împuşcat copchila?!”, l-a întrebat cel care i-a povestit tatei această întâmplare. „Da’ ce ne încurcă pe-aicea?!” „Vasile, n-ai să ajungi nici tu zile bune!”… …Şi Vasile nu s-a mai întors din război şi nici n-am auzit să ştie cineva pe unde a murit.

Cele de mai sus aş fi vrut să se cunoască în sat, dar… te poţi trezi cu un proces de calomnie. Totuşi, după ce a murit tata, timid am deschis subiectul, povestindu-i Lucicăi ce a aflat tata într-o zi, la o covăcie din Ipoteşti. Am prins curaj când Lucica mi-a spus că şi ea auzise că Vasile ar fi împuşcat o fetiţă nevinovată în timpul războiului. În aceeaşi zi am vorbit şi cu Geta despre Vasile. Ştia şi ea! În plus mi-a spus că atunci când s-a construit monumentul eroilor din cimitirul de la Lisaura şi s-au dăltuit pe el numele celor morţi în război, cineva a pomenit şi de Vasile. Preotul n-a fost de acord. „Dar de ce?!” au întrebat oamenii. „Este mai bine să nu ştiţi!”

Din piaţă

Lisăurenii dintotdeauna s-au ocupat cu grădinăritul, fiind aici, în coasta târgului. Unele femei erau aproape în fiecare zi în piaţă; fie că recoltau dimineaţa şi mergeau după-amiaza cu o coşărcuţă şi o pereche de desăgi cu vânzare, fie că recoltau după-amiaza şi vindeau dimineaţa. Drumul (uşor peste 2 km) îl făceau pe jos, scurtându-l peste imaşul târgului, unde este acum Muzeul Satului Bucovinean. Autobuze nu erau la timpurile acelea.

Cei mai înstăriţi mergeau cu vânzare mai multă, ori cu căruţa, ori cu trenul, în zona de munte (Gura Humorului, Vama, Moldoviţa, Câmpulung…, chiar şi Vatra Dornei). Se întâmpla cam o dată pe săptămână, iar cei care mergeau cu căruţa veneau înapoi cu lemne de foc (deşeuri aruncate de fabrici pe marginea apelor) sau pentru construcţii.

Femeia despre care vreau să povestesc era din Ipoteşti, căsătorită în Lisaura, şi cred că ajunsese cu vânzare în piaţa din Vatra Dornei, mergând acolo cu trenul. O doamnă a cumpărat de la această femeie şi, după ce şi-a pus toate cumpărăturile în plasă (sau plase), a plecat, dar şi-a uitat o geantă pe masa vânzătoarei. Vânzătoarea a deschis geanta şi a văzut că era plină cu bani. Şi-a strâns repede ce avea pe tarabă şi a plecat cu tot cu geantă. N-a durat mult şi s-a întors respectiva doamnă să-şi recupereze geanta uitată. La tarabă nu mai era nimeni şi nimeni n-a putut să dea relaţii despre acea vânzătoare.

Doamna care şi-a uitat geanta cu bani era contabilă, ori pe la mineri, pe undeva, ori pe la combinatul de cherestea „Bernat Andrei”. În geantă erau banii de salarii ai muncitorilor. Poţi să înnebuneşti într-o situaţie ca asta!

Cum, necum, fapta s-a aflat în sat şi nu s-a ales aproape nimic din familia acelei femei, deşi şi-au construit casă mare (cu etaj) şi şi-au cumpărat maşină.

A avut un băiat şi o fată. Băiatul, ani de zile a avut obrajii tot într-o rană care doar ce se vindeca şi iar se deschidea. Fata s-a căsătorit şi a rămas văduvă pe la 40 de ani, apoi, înainte de a împlini 60 de ani, a fost găsită moartă în casă. Soţul vânzătoarei a trăit peste 70 de ani, dar nu te-ai fi gândit că o să moară mult înaintea altora de seama lui. Ea, măritată în Lisaura, avea 69 de ani şi s-a dus în lunca Sucevei să culeagă nişte plante medicinale. A ameţit şi a căzut cu faţa într-o băltuţă cu apă de vreo cinci polonice şi s-a înecat. A fost găsită întâmplător de un pescar, dar era deja rece.

CONSTANTIN PAPUC

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: