Biserica cu hramul Sf. Arh. „Mihail şi Gavriil” din Poiana Stampei a fost singura biserică construită între anii 1883-1885 cu aprobarea Imperială a lui Francisc Iosif I, într-o perioadă când multe biserici şi mănăstiri din Bucovina erau închise. Prima biserică a comunei a fost construită din lemn şi a fost sfinţită pe 1 noiembrie 1885 de mitropolitul Bucovinei şi Dalmaţiei, Silvestru Morariu Andrievici.
În toamna lui 1882, credincioşii au luat drumul Vienei
„În toamna anului 1882, credincioşii satului au hotărât să ia drumul Vienei pentru a obţine aprobarea necesară, lucru greu în condiţiile în care pe teritoriul Bucovinei ocupate nu s-au aprobat asemenea construcţii. Mai mult, bisericile şi mănăstirile au fost închise, cu excepţia Putnei, a Dragomirnei şi Moldoviţei. Delegaţia de săteni condusă de Sava Pralea, exprimând dorinţa de a închina noul locaş prinţului Rudolf şi principesei Ştefania de Belgia, a căror căsătorie se apropia, a obţinut din partea funcţionarilor imperiali aprobarea să se ridice biserica ortodoxă cerută. Această aprobare a constituit un caz unic în cei 144 de ani de ocupaţie şi nemaiîntâlnit în cele 40 de provincii ale imperiului austro-ungar”, ne mărturisesc Paraschiva şi Ioan Abutnăriţei în „Monografia comunei Poiana Stampei”.
Singura biserică ridicată în cinstea căsătoriei împăratului Rudolf cu prinţesa Ştefania
De la regretatul preot paroh Domiţian Tătaru, am aflat că delegaţia de săteni care a mers la Viena a obţinut aprobarea într-o zi de 8 noiembrie, zi în care credincioşii ortodocşi îi sărbătoresc pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, cei care fac trecerea de la venerarea sfinţilor şi a moaştelor la cultul îngerilor şi aşa a fost stabilit hramul bisericii. Biserica cu hramul Sf. Arh. „Mihail şi Gavriil” din Poiana Stampei a fost singura biserică din lume construită în cinstea unei căsătorii a fiului împăratului Rudolph cu Ştefania de Belgia. Deşi iniţial autorităţile vieneze nu au aprobat construcţia unei biserici ortodoxe în această localitate, sătenii care au mers la administraţia austro-ungară de la Viena pentru aprobări s-au folosit de căsătoria fiului împăratului, spunând că această biserică este închinată acestui eveniment.
Incendiul din februarie 2015
Pe 18 februarie 2015, biserica de lemn din Poiana Stampei, unul din cele mai important obiective de la limita vestică a judeţului Suceava cu judeţul Bistriţa-Năsăud, a fost distrusă în totalitate de un incendiu. În biserică s-au păstrat, până la incendiul din februarie 2015, patru policandre din cristal realizate la Viena, care au fost primite de la coloniştii care s-au aflat de-a lungul frontierei cu Moldova. Tot în această biserică se aflau odoarele cu care a fost înzestrată, cum ar fi o Sfântă Evanghelie din anul 1859, tipărită la Sibiu de Mitropolitul Ardealului Andrei, Baron de Şaguna. Doar o mică parte din bunurile de valoare au fost salvate.
Amintirea lui Epaminonda Bucevschi
Catapeteasma şi icoanele împărăteşti, precum şi icoana Maicii Domnului şi a Mântuitorului Nostru Iisus Hristos, au fost lucrate şi pictate în atelierele Mitropoliei de la Cernăuţi, uşile împărăteşti fiind unicate în arhitectura bisericească. Pictura interioară a fost realizată de pictorul bucovinean Epaminonda Bucevschi din Iacobeni. Absolvent al Seminarului Teologic din Cernăuţi şi al Şcolii Speciale pentru pictură istoriografică a Academiei de Arte de la Viena, în cadrul căreia a primit premiul „Gundel” pentru cele mai bune studii generale, Epaminonda Bucevschi a fost pictor diecezan, post în care a iniţiat o nouă ordine iconografică în pictura bisericească din Bucovina. A pictat şi restaurat 43 de iconostase la episcopiile din Roma, Iaşi, Zagreb, Viena şi circa 31 de biserici, de referinţă rămânând Catedrala din Zagreb. Numărul impresionant de lucrări semnate de Bucevschi, dar şi faptului că tot lui i se datorează, în bună măsură, stabilirea adevărului cu privire la chipul real al domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, pe baza iconografiei din tetraevanghelul de la Humor şi din bisericile ctitorite de voievod, au dat o mare valoare catapetesmei şi icoanelor împărăteşti de la biserica din Poiana Stampei. La această biserică s-a închinat şi Mihai Eminescu, în drumul să de la Ipoteşti la Blaj.
Deşi a fost martora celor două războaie mondiale, biserica a dăinuit până la incendiul din urmă cu 5 ani, pe locul fostei bisericii fiind reconstruit un alt locaş de cult.
Simion Florea Marian, primul preot de la Poiana Stampei
Primul preot care a slujit la Poiana Stampei a fost marele folclorist român, preot Simion Florea Marian, care a deschis calea spre credinţă locuitorilor din această zonă între anii 1875 – 1877. Au urmat pr. Dimitrie Braileanu – primul învăţător din localitate, pr. Samuil Sauciuc şi Vasile Prelipceanu – înainte de 1900, pr. Dionisie Munteanu – erou mort pe front în Galiţia în Primul Război Mondial, pr. Nicolae Sireteanu – cel care a zidit casa parohială, pr. Dimitrie Popovici – cel care a zidit Mănăstirea Podu Coşnei – 1926, renumitul învăţător pr. Valerian Ribovschi – cel ce a păstorit biserica în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În perioada 1950 – 1982, biserica a fost păstorită de pr. Vasile Mihăilescu, cel care a stat închis la Aiud timp de 9 ani pentru convingerile sale politice, iar din 1982 până în anul 2019, în biserică a slujit exemplar un autentic stâlp de nădejde al aşezării, pr. Domiţian Tătaru, reîntemeietor al locaşului de cult după cumplita încercare din 2015, apărător al familiei creştine, al tradiţiilor locale. al portului popular şi susţinător al memoriei eroilor locului şi ai neamului românesc.
La sfârşitul lui septembrie 2019, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a stabilit ca pentru Poiana Stampei sa fie numit preot paroh pr. Sorin Ilie Cormoş. Este vorba de un preot originar din Bucovina, care s-a întors acasă de la Bucureşti, unde a fost preot paroh la Parohia Parcul Plumbuita, din sectorul 2.
Comentarii