„Ruta culturală a bisericilor de lemn din Bucovina” a fost recunoscută, certificată şi inclusă în Ruta culturală naţională

> „Bucovina continuă să fie tot mai atractivă, numărul mare de turişti din ultima perioadă fiind un indiciu clar că judeţul Suceava este un judeţ sigur” consideră şeful administraţiei judeţene, Gheorghe Flutur

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a anunţat că a fost recunoscută şi certificată a cincea rută culturală propusă de Consiliul Judeţean Suceava, „Ruta culturală a bisericilor de lemn din Bucovina”.

Ruta va face parte din „Ruta culturală naţională a bisericilor de lemn din România”, alături de cele din judeţele Bihor, Cluj, Satu Mare şi Maramureş.

El a arătat că bisericile de lemn se alătură bisericilor pictate, monumente inestimabile UNESCO, care atrag ca un magnet turiştii în judeţul Suceava.

„Astfel, Bucovina continuă să fie tot mai atractivă, numărul mare de turişti din ultima perioadă fiind un indiciu clar că judeţul Suceava este un judeţ sigur” a spus Flutur.

El a menţionat că ruta bisericilor de lemn din Bucovina va contribui la promovarea valorilor culturale şi spirituale ale civilizaţiei lemnului în această regiune, prelucrarea lemnului fiind principala ocupaţie a locuitorilor din zona de munte a judeţului Suceava, judeţul cu cea mai mare suprafaţă împădurită din ţară.

 Bucovina deţine în jur de 100 de biserici de lemn

Potrivit lui Flutur, adevărate opere de artă ale meşterilor populari, de cele mai multe ori anonimi, cele aproximativ 100 de biserici de lemn din Bucovina, din care 29 sunt incluse în Lista Monumentelor Istorice (patru de categorie A şi 25 de categorie B) vorbesc nu doar despre trăinicia lemnului, despre iscusinţa meşterilor lemnari, ci şi despre credinţa înaintaşilor noştri.

Ruta bisericilor de lemn din Bucovina” a fost recunoscută de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri – Direcţia Generală Turism ca Rută Cultural Turistică, ca parte integrantă în Ruta Cultural Turistică Naţională, alături de rutele cu aceeaşi tematică din judeţele Bihor, Cluj, Satu Mare şi Maramureş.

În judeţ pot fi vizitate cea mai veche biserică din lemn din ţară, dar şi cea mai mare biserică din lemn

Pornind din localitatea Drăguşeni, situată în partea de sud-est a judeţului, la 50 km de municipiul Suceava, unde se vizitează Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Spiridon”, ruta culturală include alte 15 atracţii turistice, precum: Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Forăşti, Biserica de lemn „Sfântul Mercurie şi Sfânta Ecaterina” din Rădăşeni, Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Băneşti-Fântânele, Biserica de lemn „Înălţarea Domnului” din Vama, adăpostită astăzi în Muzeul Satului Bucovinean din Suceava, Biserica de lemn „Sfântul Dumitru”, cunoscută şi sub denumirea de Biserica Veche, din Adâncata, Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Humoreni, comuna Comăneşti, Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” din Botoşana, Biserica de lemn „Înălţarea Sfintei Cruci” din Horodnic de Jos, Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Bilca, Biserica de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” din Putna, cunoscută şi ca Biserica Veche a Putnei/Biserica de lemn a lui Dragoş Vodă, cea mai veche biserică de lemn din România, una dintre cele mai vechi din Europa şi singura biserică medievală de lemn păstrată pe teritoriul României, Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” din localitatea Horodnic de Sus, Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Vama, Biserica de lemn „Naşterea Maicii Domnului” din Câmpulung Moldovenesc, cea mai mare biserică de lemn din ţară, Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din satul Colacu, adevărat monument de arhitectură, şi Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din localitatea Broşteni. (N.B.)