De vorbă cu cititorii

Petronia Mănăilă – Fălticeni: Redau fragmentul cel mai relevant din scrisoarea dumneavoastră de patru pagini: „Acum trei ani, mânată de sentimente alese, pe care le numesc acum contradictorii, am luat o decizie, cel puţin nefericită, şi anume aceea de a mă muta din Bucureşti, unde aveam confort, prieteni, relaţii, oportunităţi, piaţă ieftină şi tot ce vrei, aici, la capătul lumii, unde nimic nu este aşa cum ar trebui.

Pentru un consult medical, discutabil, trebuie să aştept şi să tot aştept, fiindcă medicina este o ştiinţă încă necunoscută în Bucovina, iar doctorii se cred dumnezei locali, ca şi politicienii judeţului sau directorii instituţiilor de stat.

Dacă pofteşti la ceva de calitate, pune-ţi pofta în cui! Nu găseşti nimic, totul este falsificat, diluat, botezat de zece ori, încât nici comerciantul nu mai ştie ce ţi-a vândut.

Bărbatul pe care am decis să-l urmez, fiindcă el a fost factorul determinant în povestea mea, s-a dovedit a fi un beţiv mincinos, leneş şi fără pic de demnitate, deşi în Capitală poza într-un intelectual rafinat şi echilibrat.

Analizând realitatea pe toate feţele, am ajuns la o singură şi tristă concluzie: în Suceava, lucrurile nu decurg şi nu sunt consecinţa evoluţiei sau progresului, ci merg inerţial, prin rostogolire. Adică, forţa dominantă vine de la gravitaţie şi nu de la geniul şi munca umană. De aceea, la voi, trecerea timpului nu se observă. Chiar dacă vorbim despre secole. Sunteţi tot acolo, unde v-a lăsat Ziditorul din traista Sa fermecată, la Facere: la începuturi de evoluţie!”.

Drăguţă, deşteaptă şi distinsă Doamnă. Aţi pus degetul pe rană, în ceea ce ne priveşte şi, în altă parte, îi ceea ce vă priveşte.

Fineţea analizei dumneavoastră este remarcabilă, dar, ca multe, multe, altele, nu foloseşte nimănui şi la nimic. De ce? Fiindcă oamenii de aici nu forţează vremea şi vremurile, ci aşteaptă să plouă, după ce, aşa cum spuneau bătrânii, fug pe drum cu câte un pai în gură.

 

Cozianu Marcel – Rădăuţi: „Locuiesc lângă hipodrom, văd adesea curse de cai, dar niciodată întreceri cu tauri, ca rodeo american. Este monoton, fraţilor, plictisitor, enervant, fiindcă niciodată nu vezi ce se întâmplă în celălalt capăt al pistei, ci doar îţi dai cu presupusul.

La o întrecere de călărit tauri ai adrenalină, acţiune, suspans. Cum îl puteţi convinge pe primarul nostru, domnul Nistor Tătar, să organizeze asemenea competiţii?”

Simplu. Îi dăm de ales, între a asfalta oraşul, lucrare pe care n-a realizat-o nimeni în ultimii cincizeci de ani, şi organizarea unor competiţii cu animale, conform gusturilor dumneavoastră, alegătorii. Şi o să vedeţi curse de îmblânzit coropişniţe, întreceri între arici, sărituri artistice de purici. De toate o să vă facă domnul Tătar, dar nu şi drumurile urbei. Mulţumit?

 

Violeta – prietena doamnei Doiniţa de la PSD: Înţeleg că vreţi să vă implicaţi în campania electorală locală, dar ca majoretă, când se va dansa la vreun miting cu poalele în cap.

De ce nu? Epilaţi-vă, rădeţi-vă mustaţa, daţi cu odecolon la subsuori şi aşteptaţi strigarea de la Partid. Ei vor veni să facă, mai înainte de toate, o mică selecţie, fiindcă domnia voastră pare să fi trecut cam de multişor de vârsta majoretelor. Apoi, totul va merge ca pe roate…

Atenţie doar, să nu aveţi vreun picior de lemn! Vi-l iau ăia de la fabrică şi fac din el PAL.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: