„ATENEU” 609 (mai 2020)

Şi „ATENEU” 609 (mai 2020) ne propune lecturi interesante semnate de Violeta Savu, Adrian Jicu (despre „Maria Tănase. O fântână pe un drum secetos” de Simona Antonescu, Polirom, Iaşi, 2019), Ana-Daniela Paraschivescu, Ozana Kalmuski-Zarea, Ioan Dănilă, Gabriela Gârmacea, Cassian Maria Spiridon, Mihai Păcurariu, Constantin Severin (poeme scrise în Suceava lunii aprilie 2020), Elena Ciobanu („Spre dataism cu resemnare”: „În manieră exaltat pesimistă, Harari conturează omenirii un viitor nu prea vesel, în care inteligenţa va domina conştiinţa, ceea ce nu e o veste prea bună pentru adepţii, din ce în ce mai puţini şi mai ostracizaţi, ai ideii că umanitatea este ceva mai mult decât o sumă de operaţii matematice, de combinaţii infinite de 1 şi 0”), Marius Manta (un interviu realizat cu Valeria Manta-Tăicuţu sub arcada afirmaţiei scriitoarei: „În cultură trebuie să ai puţintică răbdare”), Serghei Bucur („Fiul lui Bacovia”), Dan Petruşcă, Gheorghe Iorga, Theodor-George Calcan, Doina Cernica („Jurnalul lui Mihail-Radu Solcan, comparabil cu «Jurnalul de la Păltiniş»”), Nicoleta Florean, Marian-Sorin Rădulescu, Liviu Franga, Ionel Savitescu, Constantin Călin (corespondenţă cu Silviu Sanie), Ion Fercu, Cornel Galben, Vasile Spiridon (despre volumul „Centenarul. Lecturi particulare” de Constantin Călin: „Mesajul pe care îl transmit rândurile cărţii Centenarul. Lecturi particulare, în mod nemijlocit sau indirect, prin intermediul analogiilor, al reflecţiilor şi al interogaţiilor, poate fi perceput în întregime numai dacă răspundem la întrebarea legată de felul cum arătăm noi astăzi, în comparaţie cu aceia care am fost acum o sută de ani. Oare ne deosebeşte ceva din punct de vedere intelectual, moral şi, mai ales, mentalitar? Desigur că prea mult nu ne-am schimbat şi de aceea preţiosul demers al lui Constantin Călin se constituie într-un memento împotriva uitării, a lipsei de coeziune şi a carenţei identitare. Dacă sărbătorim (şi sărbătorim!) cu mare pompă marile date istorice, nu trebuie să trecem în mod iresponsabil peste erorile, greşelile, eşecurile şi neîmplinirile trecutului recent sau îndepărtat. Lecturile lui Constantin Călin sunt «particulare», dar reflecţiile ne privesc pe toţi, au caracter de generalitate şi ar trebui să fie «naţionalizate»“.), Coperta revistei conduse de Carmen Mihalache reproduce o lucrare de Mircea Bujor, „Chioşcul de ziare”. (D.C.)