Stau de o lună de zile sub grinda casei părinteşti din Costişa, unde corectez cartea semnată de medicul Vasile S. Cârdei, „Descîntece şi leacuri băbeşti pe valea Sucevei”, culegere de prin satele din Bucovina, între 1970-1985, peste 300 de pagini, format A5, tastate pe calculator la Sfânta Mănăstire din Suceviţa şi încredinţată mie de dr. Dan Cârdei din Rădăuţi, să o pregătesc pentru tipar. Între multe leacuri străvechi, preparate empiric veacuri la rând, în acest ţinut românesc, observ şi unul pentru sinuzită:
Într-un vas de ceramică, metal inox ori emailat, cu diametru de 15 sau 20 cm, înălţime 20 sau 30 cm, se toarnă un litru de apă curată, neîncepută, luată de la izvor dimineaţa, scoasă din fântână la răsăritul soarelui sau, în zilele noastre, apă de la robinet, fiartă şi răcită, filtrată, în care se pune cîte o lingură din plantele medicinale: Busuioc (Ocimum Basilicum), cimbrişor (Thymus serpyllum), frunze de patlagină (Folium Plantaginis) sau rădăcină (Radix plantaginis), frunze de mentă (Folium Menthae), salvie (Salvia officinalis)…
Tradiţional, apa se fierbea cu o piatră încinsă (înroşită) în jarul din sobă, dusă şi răsturnată în vas cu o lingură de metal, un cerc de sârmă, un cleşte mare sau vătrai. În condiţiile de astăzi, fiertura se poate face la ochiul mic al aragazului sau chiar cu termoplonjorul electric.
Capul pacientului trebuie acoperit cu o cuvertură sau o pătură subţire, prosop de baie, faţă de masă din pânză de casă, curate însă. Pacientul va sta cu faţa deasupra vasului, la aproximativ 20 cm, astfel ca vaporii din fiertură să pătrundă direct în căile nazale, timp de 5 (cinci) sau maximum 10 (zece) minute. Se inspiră adânc, îndeosebi pe nări, şi se expiră puternic. Inhalaţia se repetă după un sfert sau chiar jumătate de oră, în funcţie de rezistenţa pacientului. Descrierea e un scenariu urmat şi la alte afecţiuni.
Concret, dacă temperatura leacului are 1000C, vaporii inhalaţi la distanţă de 20 cm de apă în fierbere pot avea peste 500C, ceea ce distruge virusul corona.
Excluse: ten machiat, gene rimelate, mustaţă sau sprâncene vopsite, din care se pot desprinde toxine. Folosirea jetului de aer cald din uscătorul de păr nu este indicată, pentru că sârma înroşită de curentul electric arde moleculele de aer şi cenuşa lor va irita căile nazale sau plămânii.
Confruntă şi volumul dr. Vasile Voiculescu, „Toate lecurile la îndemână”, Cartea Românească, Bucureşti, ed. a V-a, Bucureşti, 1947.
În urmă cu 40 de ani am inhalat în patru reprize aburii din fiertura unor strohori (petale şi frunze uscate de sub fânul din ieselea cailor) şi am scăpat de o sinuzită care m-a bântuit trei luni de primăvară. Am convingerea că leacul de mai sus are efect imediat, preventiv sau post-infecţie suspectă sau confirmată, împotriva infectării gripale.
De consultat medicul de familie, farmacistul sau specialistul homeopat!
Comentarii