SAMUIL I. GOLDENBERG, născut în ziua de luni, 14 iulie 1920, în Cernăuţi, cu studii secundare în oraşul natal, superioare la Facultatea de Istorie şi Filosofie de la Universitatea din Cluj, cecetător şţiinţific la Institutul de Istorie şi Arheologie al Academiei Române din acelaşi oraş, asistent (1948), lector (1956) şi conferenţiar (1970) la catedra de Istorie Universală a Facultăţii de Istorie de la Universitatea din Cluj, cu lucrări de istorie economică românească – Clujul în secolul al XVI-lea. Producţia şi schimbul de mărfuri (1958, 451 p.) – şi universală – Crestomaţie de istorie universală medie (coautor, Partea I. Evul mediu timpuriu, 1970, 304 p.), Epoca marilor descoperiri geografice (coautor, 1971, 440 p.), Columb. Omul şi faptele (1973, 223 p), iar în colaborare în seria Documenta Romaniae Historia, C. Transilvania, vol. X (1351-1355, 1977. XLIII+461 p.) şi vol. XI (1356-1360, 1981, LXIV+660 p.), implicat în organizarea Muzeului Bruckental şi a Muzeului de Istorie din Cluj-Napoca, autor a numeroase studii în reviste de profil din ţară şi străinătate. S-a stins din viaţă în 1995, probabil în Israel.
NARCIS GRĂDINARU, născut în ziua de sâmbătă, 28 februarie 1920, în Horodnicu de Jos, din părinţii Melania şi Ion, cu studii gimnaziale în satul natal, medii nu se ştie unde, licenţiat însă al Facultăţii de Agronomie din Cluj-Timişoara (1949), cu cercetări agronomice în ameliorarera cartofului, crearea soiului de cartof timpuriu „Suceviţa” şi de porumb „Hângănesc de Suceava”, publicând articole şi studii în reviste de specialitate în „Analale Institutului de Cercetări Agricole”, „Cercetări agronomice în Moldova” ş. a.
Nu cunoaştem anul morţii, ci doar locul decesului sau al înmormântării, în Rădăuţi.
IVAN HRYENCO, născut în ziua de luni, 10 mai 1920, în Nechvoroşci, raion Corsuni-Şevcenco, regiunea Cercasî, cu şcoală primară în localitatea natală (1927-1937), studii superioare la Faculatea de istorie de la Universitatea din Kiev (1937-1942), apoi la Academia militară din Taşchent (mai 1942-ianuarie 1943), ofiţer în Armata Roşie şi luptător pe front (1942-1945), laborant la catedra de Istorie a R.S.S.U., la Universitatea din Kiev (1946-1949), lector, conferenţiar şi profesor universitar, doctor în istorie, la aceeaşi instituţie, cu teza Lupta antifeudală a ţăranilor din Ucraina în anii 60 ai secolului al XVII-lea, (1953), abilitat cu studiul Bucovina de Nord, Rusia şi Ucraina în secolul al XIX-lea – începutul al XX-lea: relaţii economice şi social-politice (1980), cu o revenire nostalgică în ţinutul natal, profesor la catedra de Istorie a Ucrainei, de la Universitatea din Cernăuţi (1990-1999).
Alte amănunte biografice nu avem şi ar fi o surpriză …academică să poată fi felicitat de bucovineni cu prilejul împlinirii unui veac de viaţă.
SOFIA IONESCU, născută în ziua de marţi, 20 aprilie 1920, în Fălticeni, din părinţii Maria şi Constantin Ogrezeanu, cu studii secundare la Liceul de fete din Fălticeni (1931-1937) şi Şcoala centrală de Fete „Maria Brâncoveanu” din Bucureşti (1937-1939), studii superioare la Facultatea de Medicină din Bucureşti (1946), iar, în urma specializării în neurochirurgie, va lucra vreo 40 de ani la Clinica Spitalului „Dr. Gh. Marinescu” din Bucureşti, operând mii de pacienţi cu tumori cerebrale şi la măduva spinării, fiind cea dintâi femeie neurochirurg din România şi între primele din lume. A fost autoarea unei premiere mondiale în medicină, cu operaţia de hematom intercerebral profund (1968), cu studii de specialitate tipărite în reviste ştiinţifice din ţară şi străinătate, precum „Revue Roumaine de Neurologie”, „Acta Chirurgica Belgica”, „Journal de Chirurgie”, onorată cu 12 diplome şi 7 medalii (1957-2003) şi înfăţişată cu entuziasm în presa din ţară şi peste hotare. Va muri încununată cu laurii unei profesiuni izbăvitoare de suferinţe, în ziua de sâmbătă, 21 martie 2008, în Bucureşti.
PLATON KORNYLIAK, născut în ziua de luni, 6 septembrie 1920, în Stebne, Câmpulung pe Ceremuş, judeţul Rădăuţi, într-o familie de poloni, cu studii liceale la Blaj (1939) şi teologice la Roma, cu doctorat în teologie şi psihologie, hirotonit preot în 1945, după care ajunge în S.U.A., preot în Philadelphia (1948), şi, revenit apoi în Europa, este numit de către Papa Ioan al XXIII-lea, exarch al ucrainenilor catolici din Germania (1959) şi ridicat la rangul de episcop; membru al Congresului Episcopilor, a sprijinit ridicarea unor biserici catolice şi a catedralei din München, a editat hebdomadarul „Christliche Stimme”, unica publicaţie catolică europeană în limba ucraineană. În 1995 şi-a cerut suspendarea din funcţia sacerdotală iar în ziua de miercuri, 1 noiembrie 2000, a trecut la cele veşnice, în oraşul München.
MARION LANG, născută în ziua de vineri, 20 februarie 1920, în oraşul Suceava, scriitoare semnând cu pseudonime Marion Gredu sau Ida Bernard, stabilită la Köln, reporter, critic literar, traducătoare din română şi franceză în limba germană, autoarea romanului Das Lügenbanuer. Roman von drüben, München, 1971, 247 p., remarcată în enciclopedia Bildende Kunstler und Autoren, Düsseldorf, 1983. Alte amănunte despre biografia şi opera ei literară sau aprecierile de care s-a bucurat urmează să le culegem din istoria literaturii germane.
FERDINAND MICHITOVICI, născut în ziua de marţi, 14 septembrie 1920, în Vatra Dornei, într-o familie cu numele Fritsche, cu studii secundare la Liceul „Dragoş Vodă” din Câmpulung Moldovenesc, studii superioare la Facultatea de Fizică de la Universitatea din Cernăuţi şi specializare UFA în Germania. Economist la ICIL Vatra Dornei şi Fabrica de lapte praf „Rarăul” din Câmpulung Moldovenesc, fotoreporter, colaborator la publicaţii din ţară şi la revista germană „Signal”, prezent în expoziţii de fotografie, a realizat şi filme documentare de scurt metraj, precum Cronică în lut (cu meşterul Constantin Colibaba din Rădăuţi), Lemnul, frate cu românul (despre Exploatarea Forestieră din Dornişoara), Codrul de la Slătioara, Rapsodul Sidor Andronicescu, Poftiţi la noi, în Bucovina (comentariu de Dragoş Vicol), premiate la diferite concursuri ale cineamatorilor din România, unele prezentate de Televiziunea Română sau pe ecrane în diferite cinematografe din ţară, a propus şi fondat Festivalul Cineamatorilor „Toamna la Voroneţ”, în oraşul Gura Humorului. Decedat în ziua de duminică, 18 februarie 1991, în Câmpulung Moldovenesc.
IOAN MINTEANSCHI, născut în ziua de joi, 24 iunie 1920, în Sadagura, probabil într-o familie poloneză, şcoala primară în localitatea natală, cu studii secundare la Liceul „Mitropolitul Silvestru” (1933-1937) şi „Marele Voievod Mihai” (1937-1940), bacalaureat la Liceul „Aron Pumnul” (1942) din Cernăuţi, student la Facultatea de Ştiinţe (Biologie) la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi, întrerupte pentru a urma Şcoala de ofiţeri de rezervă din Bacău, luptător pe frontul pentru eliberarea Transilvaniei de sub ocupaţia hortistă, cu studiile universitare reluate (1945) şi licenţa în 1948; profesor la Şcoala Tehnică Viticolă din Huşi, cu reuşite în crearea de hribizi de tomate, profesor la Liceul nr. 1 din Bârlad (1960-1980), cercetător principal la Grădina Botanică din Iaşi (din 1967), colaborator la reviste de profil ştiinţific precum „Ştiinţă şi tehnică”, „Fizică şi chimie”, „Magazin”, „Veac nou” din ţară şi „Naşe Slovo” din Varşovia, autorul unui bogat studiu Plante comestibile şi medicamente din flora spontană, încununat cu titlul „Profesor cu distincţie” (1975). Alte referinţe biografice sau ştiinţifice ne lipsesc.
TUDOR MORARIU, născut în ziua de miercuri, 12 mai 1920, în Cernăuţi, din părinţii Teofila şi Alexandru, cu studii secundare în oraşul natal, studii superioare la Facultatea de Silvicultură, Institutul Politehnic din Bucureşti (1944), inginer-şef la Ocolul Silvic din Hunedoara şi Orăştie, inginer la Institutul de Proiectări Silvice şi Casa Autonomă a Statului, inventator cu o Formulă pentru stabilirea cantităţilor de seminţe de semănat în pepiniere (brevet, în 1960), profesor de liceu (1962-1980), colaborator cu articole şi studii la „Revista pădurilor”, „Muncitorul forestier”, „Steagul roşu” ş. a., autorul lucrării Metode active în predarea topografiei (1975). Nu ştim dacă, unde şi când a trecut în lumea celor drepţi. (Va urma)
Comentarii