Păcat…

Nu-i bine, zic învăţăturile credinţei dominante în România – cea ortodoxă – să doreşti (şi cu atât mai puţin să-l faci) răul altuia. Fie el şi fost vecin hapsân, cum a fost rusul, puţini români, mai ales din nordul nostru de ţară manifestându-şi şi cea mai vagă simpatie pentru ei. Sunt însă şi ei oameni (şi parcă nu), dacă asculţi amintirile lui Vladimir Macovei din Voitinel. El îşi aminteşte că în ultimul război ruşii au ajuns în faţa munţilor Bucovinei. Din Voitinel, unde ajunsese linia frontului, mulţi localnici s-au refugiat. La fel de mulţi s-au ascuns însă în pădurile locului, nevoind să-şi părăsească animalele mai ales.

Aflând că sunt şi femei în pădure, cete de soldaţi sovietici pătrundeau în codru „per pedes” şi călăreau româncele cam de pe la zece ani în sus. Vladimir, care condusese pregătirea premilitară în Voitinel, a adunat câţiva din flăcăii săi, le-a cerut să vină cu arme (care se găseau pe tot drumul), şi astfel pregătiţi i-au aşteptat pe ruşi şi i-a ucis pe cei prinşi în pădure la vânătoare de femei. Apoi au fugit în ţară pentru a nu cădea în mâna camarazilor celor astfel pedepsiţi.

Episodul este proaspăt în memoria celui ce scrie. La fel de proaspăt precum informaţia că Siberia cea îngheţată este în flăcări. Uriaşe incendii îi caută şi pe ruşi pe-acasă, suprafeţe la fel de uriaşe din pădurea siberiană fiind mistuite de flăcările iadului.

Nu ştiu dacă au murit şi oameni acolo, dar, oricum, păcat de lemn…

Print Friendly, PDF & Email

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: