Ziua de 28 iunie 1940 a fost o zi de doliu pentru neamul românesc. Ţara, făurită cu atâta trudă de înaintaşii care şi-au văzut în 1918 un vis împlinit, a fost împărţită pe două hărţi, pentru ca mai târziu să ajungă pe trei, prin Ultimatumul sovietic nedrept. Condiţiile externe grele, dar şi o inexplicabilă laşitate a conducătorilor de atunci ai ţării au făcut ca Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţei să fie cedate fără împotrivire. Ce a urmat, se ştie: deportări, teroare, sovietizare forţată ş.a.m.d. şi, mai trist, nici astăzi ţara nu este întreagă.
Pentru că nu avem dreptul să ne uităm istoria, în fiecare an, la Catedrala „Sfânta Treime” din Vatra Dornei, Filiala „Arboroasa” a Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia şi Bucovina”, în colaborare cu Filiala „Martirii neamului” a Asociaţiei „Cultul Eroilor -Regina Maria” organizează o evocare a Ultimatumului din iunie 1940 şi o slujbă de pomenire a tuturor martirilor neamului, a eroilor căzuţi pentru patrie pe câmpurile de luptă, a celor ce s-au stins în deportări şi în închisorile comuniste, a celor seceraţi de gloanţele sovietice la Fântâna Albă şi în Lunca Prutului, doar pentru faptul că au vrut să trăiască în ţara lor. Manifestarea de la Catedrală a debutat cu un Te Deum susţinut de pr. dr. doc. Mihai Valică, care a făcut şi precizările cuvenite despre semnificaţia acestei zile. Col. (r.) Ioan Abutnăriţei s-a referit la împrejurările în care a fost acceptat Ultimatumul şi la modul în care au fost şi români care s-au împotrivit sau au căutat să organizeze retragerea forţată a românilor din teritoriile ocupate. Unul dintre aceştia a fost Gheorghe Flondor, rezident regal atunci, dar care a fost nevoit să se refugieze pentru un timp la Vatra Dornei, mai târziu fiind pedepsit de autorităţile comuniste cu închisoarea. Interesante completări la subiect a adus în discuţie profesorul de istorie Cătălin Huţu din Suceava, prezent la manifestare. Despre istoria tragică a ţinutului românesc Herţa, aşa cum este văzută de prof. dr. Ion Gherman, a vorbit Aldona Patraş. Evenimentul din acea vreme şi urmările acestuia a fost reflectat, într-o formă sau alta, în literatură. Spre exemplificare, prof. Jenica Romanică a recitat poezia „Lecţia de geografie” de Vasile Tărâţeanu, prof. Gruia Ungurian a dedicat un poem propriu eroilor şi martirilor, Paraschiva Abutnăriţei a lecturat creaţiile proprii „Chemarea”şi „Martiriul lor” , dedicate celor ce au căzut la Fântâna Albă. Întoarsă de curând dintr-o călătorie prin Basarabia, poeta Anica Facina a mărturisit unele impresii, unele emoţionante, legate de sate, lăcaşuri de cult, hărnicia oamenilor, altele mai neplăcute (despre funcţionari publici care nu cunosc limba oficială a ţării, spre exemplu).
Publicul numeros, prezent în catedrală, a susţinut concluzia manifestării: niciodată nu trebuie să se repete asemenea istorii, în viaţa oricărui neam! (Foto: EMILIAN FACINA)
Comentarii