Opinii culese de la manifestarea de la Fântâna Albă

Gheorghe Dolinski, secretarul general al Societăţii pentru Cultură şi Literatură Română în Bucovina:

„Am venit astăzi la Fântâna Albă cu o delegaţie de colegi de la Rădăuţi şi de la Vatra Dornei. Acest loc este sfânt pentru tot neamul românesc pentru că aici au fost nevoiţi să suie la Domnul acei care au vrut să-şi întregească familia, care nu au vrut să trăiască în altă parte sub stăpânire, au vrut să fie liberi în ţara lor. Li s-a răspuns cu rafale de mitralieră. Unde ai mai pomenit ca o coloană de 3.000 de oameni, în care erau femei, bătrâni, copiii, chiar şi sugari în braţele mamelor să fie mitraliaţi fără milă? Unde ai mai pomenit ca acei oameni care nu au murit, ci au fost numai răniţi să fie legaţi de cozile cailor şi târâţi la cele cinci gropi comune unde au fost îngropaţi de vii?!

Astăzi am venit aici ca să punem o lumânare, să ne închinăm în memoria celor care, doar pentru faptul că erau români, au trebuit să plătească cu viaţa”.

Ion Popescu este asociat onorific al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) şi preşedinte al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, fost deputat în Parlamentul Ucrainei din zona românească de cinci ori, de opt ori a fost şeful delegaţiei Ucrainei la Consiliul Europei şi de trei ori vicepreşedinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

„A devenit o tradiţie, dar şi o obligaţie a noastră ca să comemorăm jertfele înaintaşilor noştri care au vrut să rămână liberi, au vrut să rămână români, cu verticalitate. Poate le-a fost frică, dar nu s-au aşteptat la aşa un final. Aici este plângerea noastră, aici este Katyn-ul nostru, aici este istoria noastră adevărată care nu întotdeauna este scrisă în şcoli şi care nu întotdeauna este tratată aşa cum este. Azi este bine că vin şi copiii, avem reprezentanţii societăţilor din Cernăuţi, avem aici preoţii pentru că aici se cuvine în primul rând să ne rugăm”.

Nicolae Şapcă, vicepreşedintele Societăţii pentru Cultură Românească Mihai Eminescu din Regiunea Cernăuţi.

„Vin de foarte mult timp. Prima oară am venit când s-au împlinit 50 de ani de la acest masacru, în 1991, când o coloană care a avut ca intenţie să o imite pe cea din 1941 a plecat din localitatea Suceveni şi a venit pe jos până în acest loc. Erau în coloană aproximativ 1.000 de persoane. Înainte de aceasta, pe una dintre gropile unde spunea istoricul Dumitru Covalciuc că au fost aruncaţi oamenii împuşcaţi a fost instalată o cruce de comemorare din partea Societăţii Culturale Arboroasa, condusă pe atunci de Dumitru Covalciuc. Au fost cinci persoane, totul s-a făcut în taină, eu fiind cel mai tânăr dintre ei şi ştiam cel mai puţin. Dat fiind că fratele meu Florea era printre aceşti patru, am participat la acea acţiune de instalare a crucii. Crucea a fost pusă noaptea, acţiunea s-a făcut datorită lui Dumitru Covalciuc, profesorului de istorie Ilie Sucevan şi lui Nicolae Topală, din Bahrineşti, toţi trecuţi în împărăţia cerurilor.

Cel mai important este să nu uităm de acest eveniment. Atât timp cât va veni aici tineretul, cât vor veni elevii din şcoli, cel mai important este ca această dată să nu fie dată uitării pentru a nu se mai repeta vreodată. Aici au fost împuşcaţi români pentru singurul motiv că au vrut să trăiască în ţara lor”.

 Paraschiva şi Ioan Abutnăriţei din Vatra Dornei, nelipsiţi de la această comemorare

„De ceva ani, nu numărăm câţi pentru că vrem să fie cât mai mulţi de acum înainte, venim la Fântâna Albă pentru că aşa ne îndeamnă inima, să aprindem o lumânare, să avem un gând pios pentru cei care au devenit martiri pentru că au vrut să fie români, au devenit români, şi au încercat să se alăture ţării într-un moment greu. Este şi un omagiu din partea Filialei Arboroasa a Asociaţiei Culturale Pro Basarabia şi Bucovina, pe care o reprezentăm ca instituţie, ca şi din partea membrilor asociaţiei care nu pot fi prezenţi, toţi fiind alături, cu un gând pios, de cei care s-au jertfit pentru o idee înaltă, aceea de a fi un singur neam şi o singură ţară.

Ion Muntean, preşedintele Consiliului Regional Cernăuţi

„Este un moment foarte tragic pentru tot poporul român şi ucrainean pentru că ceea ce s-a întâmplat pe timpul sovietic pe terenul nostru este ceva groaznic. Întotdeauna noi ne-am luptat pentru libertate, pentru a avea un viitor mai bun, dar armata sovietică şi NKVD-iştii au fost împotriva libertăţii şi nu au dat posibilitatea, chiar şi nouă românilor şi ucrainenilor să ne putem dezvolta. În fiecare an, ziua de 1 aprilie îmi aduce aminte de toate evenimentele care au fost atunci şi este pentru noi ca o concluzie, să nu dăm posibilitatea cuiva să repete ceea ce s-a întâmplat.

Aici merge vorba că mulţi au avut dorinţa să se întâlnească cu ai săi, cu rudele, cu cei de aproape, aici merge vorba că oamenii care au vrut să treacă la cei cunoscuţi în ospeţie din satele apropiate, dar libertatea a fost interzisă de oamenii crunţi, de oameni care nu au preţuit viaţa altora”.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: