Ziua de 21 martie, cunoscută drept Ziua Mondială a Poeziei, a venit în Ţinutul Dornelor cu soare, cu lumina ce s-a revărsat peste chipurile oamenilor, dar mai ales în sufletele lor. Pentru membrii Asociaţiei Scriitorilor şi Artiştilor din Ţara Dornelor, reuniţi în cadrul Cafenelei literare trimestriale, cărora li s-au alăturat membrii filialei „Arboroasa” a Asociaţiei Culturale „ Pro Basarabia şi Bucovina”, cercetători de la CEMONT Vatra Dornei, pr. drd. Marius Magerca, alţi iubitori de poezie, de cultură în general, ziua aceasta s-a constituit într-o dublă sărbătoare. În primitorul Salon Alb al Casei de Cultură „Platon Pardău”, cu simezele încărcate de lucrările maestrului Mihai Pînzaru Pim ilustrând poezia lui Nichita Stănescu, salutaţi cu bucurie de către directoarea instituţiei gazdă, Violeta Codorean, introduşi în atmosfera poeziei de poemul „Poeţii”, de Lucian Blaga, recitat de eleva Denisa Dănilă Spânu de la Şcoala Gimnazială Nr. 4 ( îndrumător, prof. Alina Leonte Dupu), ne-am întâlnit cu personalităţi deosebite ale spiritualităţii sucevene: dr. Alis Niculică, şef birou la Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava, ziarista şi scriitoarea Doina Cernica, stavrofora dr. Gabriela Platon, stareţa Mănăstirii Voroneţ, monahia Elena Simionovici, scriitoare, vicepreşedintă a Societăţii Scriitorilor Bucovineni, cercetător şt. gr. I Bogdan Petru Niculică de la Muzeul Bucovinei.
Moderatorul manifestării, pr. dr. doc. Mihai Valică, preşedintele ASDATD, a subliniat importanţa acestei întâlniri, prilejuită de lansarea unei cărţi de referinţă pentru întreg spaţiul bucovinean, „Enciclopedia Bucovinei. Personalităţi, localităţi, societăţi, presă, instituţii”, de Emil Satco şi Alis Niculică, şi a alteia, model pentru literatura de călătorie, „Priveşte şi încearcă să vezi”, de Doina Cernica. Distinsa ziaristă a prezentat enciclopedia, lucrare tipărită la Editura Karl A. Romstorfer a Muzeului Bucovinei, precizând că începuturile acestei monumentale lucrări, apărută în trei volume, cu o copertă sugestivă, în culorile tricolorului, datează din 1981, când omul şi profesorul admirabil care a fost Emil Satco a gândit editarea unor cărţi despre acest ţinut. După 1989, evenimente importante, cum a fost Congresul de renaştere a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, au cristalizat ideea alcătuirii unei enciclopedii, pe care Emil Satco a şi realizat-o în 2004, în două volume. Dr. Alis Niculică, printr-o muncă uriaşă, cu sprijinul unor colaboratori (Erich Beck, Adriana Chindriş, Elena Pintilei, Bogdan Petru Niculică) a continuat în plan superior, ca volum de informaţii, realizarea strălucitului său părinte. „Lucrarea e un omagiu adus Centenarului Marii Uniri, întăreşte ceea ce a început prima ediţie prin consemnarea valorii culturale şi spirituale a Bucovinei, un eveniment cultural, o carte monument”, a subliniat vorbitoarea.
Având onoarea să prezint cartea recentă a Doinei Cernica, am readus în atenţia publicului personalitatea autoarei în calitate de ziaristă, scriitoare, traducătoare, realizatoare de peste douăzeci de ani a aşteptatelor pagini de literatură şi artă ale ziarului „Crai nou”, cu literatură pentru copii cunoscută şi peste hotare şi tradusă în mai multe limbi, cu lucrări de referinţă în domeniul memorialisticii, al publicisticii (unele în colaborare cu ziarista Maria Toacă, de la „Zorile Bucovinei” din Cernăuţi), distinsă cu numeroase premii în ţară şi peste hotare. Volumul lansat e ca o bibliotecă (autoarea mărturisea într-o carte anterioară „Cred într-o călătorie ca într-o bibliotecă”), în circa patru sute de pagini oferindu-ne bogate informaţii de cultură generală din diferite domenii, toate probând calităţile autoarei: curiozitate intelectuală, capacitate de esenţializare, de sesizare a ceea ce este important şi definitoriu pentru un loc sau obiectiv vizitat, selectate fiind cele care depozitează memoria colectivă trecută şi prezentă a umanităţii. Prin trăirile exprimate şi forţa sa de evocare, autoarea reuşeşte să ne determine să „colindăm” împreună prin Europa şi îndepărtata Chină, cu îndemnul de „a vedea” ce e important în orice călătorie. Stilul inconfundabil al autoarei, elegant, rafinat, poetic adesea, face şi din această carte o lectură agreabilă şi instructivă. Am exprimat, de asemenea, admiraţia pentru munca uriaşă depusă de dr. Alis Niculică şi colaboratorii săi la realizarea unei adevărate cărţi de identitate a Bucovinei, o lucrare de valoare naţională. Doina Cernica a mulţumit publicului pentru participare, a apreciat prezentarea şi ne-a urat să avem şansa să călătorim şi să vedem frumuseţile lumii, dar şi ale spaţiului românesc.
Împărtăşind emoţia personală la prima sa întâlnire cu publicul dornean, dr. Alis Niculică a motivat apariţia lucrării drept „un omagiu adus părintelui său, lucrător la vestita bibliotecă judeţeană, un elogiu pentru oamenii minunaţi ai acestui pământ, care s-au realizat luptând”. Autoarea a susţinut o adevărată şi emoţionantă lecţie de istorie şi patriotism, prin reamintirea începutului mişcării unioniste în nordul Bucovinei, prin apariţia unor publicaţii de referinţă, prin sublinierea tenacităţii cu care patrioţii bucovineni s-au luptat pentru împlinirea unui ţel, revenirea nordului Bucovinei la patria mamă. „Cartea este un omagiu pentru eroii unirii din două perspective: martiriul nordbucovinenilor şi rezistenţa sudbucovinenilor” a concluzionat dr. Niculică. „Marile personalităţi de atunci gândeau la interesele patriei, unii dintre contemporani se gândesc la interesele de partid”, a subliniat pr. dr. Mihai Valică, personal apreciind în mod deosebit monumentalitatea enciclopediei. Col. (r) Ioan Abutnăriţei şi-a exprimat respectul pentru cercetătorul şi omul care a fost Emil Satco, admiraţia pentru modul în care fiica sa i-a continuat munca, lucrarea de faţă fiind un act de patriotism, de românism, de preţuire a trecutului şi o lecţie pentru prezent şi viitor. Aminteşte că Bucovina a avut o elită cu un rol determinant în cultura română, în unire. „Românii din nordul Bucovinei merită toţi câte o medalie pentru modul în care au păstrat limba maternă, tradiţiile, costumul popular”, a subliniat col. (r) Abutnăriţei. Ascultându-i pe vorbitori, mi-am amintit cuvintele lui Nicolae Steinhardt, „Biruinţa nu-i obligatorie. Obligatorie e lupta”, dar dorinţa şi speranţa noastră este că va veni şi ziua biruinţei. Pictoriţa Rodica Buşcu, vicepreşedinte a ASATD, s-a referit la semnificaţia zilei, la emoţia de a fi împreună într-o prezenţă onorantă, la reuşita lucrărilor prezentate.
Aflată tot pentru prima dată la Vatra Dornei, stavrofora dr. Gabriela Platon, stareţa Mănăstirii Voroneţ, a mărturisit că a fost impresionată de cele aflate despre legendarul primar al Dornei, Vasile Deac, „un bun gospodar”, căruia i se datorează existenţa staţiunii balneare. Consideră că munca depusă de autoare şi colaboratori la realizarea enciclopediei este onorantă, că Doina Cernica este cel mai fidel jurnalist despre Voroneţ. Participanţii au aflat despre reînvierea vieţii monahale la vestita mănăstire, despre participarea monahiilor la viaţa culturală, despre importanţa răspunderii faţă de propria formare a fiecăruia şi faţă de formarea tineretului. „Cei care slujesc cuvântul sunt îndumnezeiţi”, a concluzionat distinsa monahie. Dr. Radu Rey a felicitat autorii pentru aceste importante realizări, recompensa fiind „gândurile noastre luminoase de recunoştinţă”. Aminteşte despre originile sale din Igeştii rămaşi în nord, despre persecuţiile suferite de părinţi şi familie, despre eforturile de a pune în practică idei privind valorizarea zonei de munte, despre un proiect transfrontalier prin care şi peste o sută de români nordbucovineni s-au instruit aici în domeniul economiei montane. Elena Alina Andruhovici aminteşte că pe douăzeci martie a fost Ziua Fericirii. „O continuăm azi, 21 martie 2019, de Ziua Poeziei, într-o Dornă iubitoare de cultură, când am avut parte de un regal de carte, care evidenţiază sentimentul patriotic ce trebuie cultivat de către noi toţi”, a subliniat vorbitoarea. Poeta Anica Facina a exprimat recunoştinţa pentru Emil Satco, bucuria de a se regăsi în prima ediţie a enciclopediei şi în cea prezentă. Preţuieşte cărţile Doinei Cernica, două dintre ele fiind lansate la Vatra Dornei, una dedicată copiilor şi „Rodos, ultima vară”, autoarea „luându-ne şi pe noi în călătorie”. Şi scriitorul Gheorghe C. Patza a evocat, cu emoţie, pritenia cu Emil Satco (şi cu Nicolae Cârlan): „Un om deosebit, amabil senin, care ştia să asculte. Văd chipul tatălui deasupra capului autoarei”, a subliniat, metaforic, scriitorul Gh. Patza. Prezenţa sa şi a unuia dintre fii în paginile enciclopediei este „o mulţumire şi o recunoaştere a suferinţelor familiei, a celor îndurate de tatăl meu din partea regimului trecut” a spus Aldona Patraş.
Pr. dr. doc. Mihai Valică a concluzionat, apreciind că tot ce s-a rostit cu acest prilej „s-a spus din inimă”, omagiul adus de participanţii la întâlnire, de cei care se regăsesc în enciclopedie, este o reverenţă pentru autori, o pomenire a înaintaşilor pentru vrednicia lor. Îi felicită pe autori pentru munca şi dăruirea lor, dorindu-le puterea şi bucuria altor asemenea reuşite.
A fost, cu adevărat, o zi care ne-a înălţat sufleteşte, ne-a bucurat intelectual, ne-a îndemnat la mai multă preţuire a valorilor cu care acest pământ binecuvântat a fost înzestrat.
Comentarii