Perioada analizată a fost una favorabilă pentru leu, chiar dacă PSD – ALDE au introdus „taxa pe lăcomie” pentru a putea menţine deficitul bugetar sub pragul critic de 3%.
Negocierile lungi cu companiile din sectoarele vizate, în special cel bancar, au calmat spiritele prin micşorarea „taxei”, iar reducerea plasamentelor în dolari americani, după valul de critici al preşedintelui Trump la adresa Fed, s-a reflectat în scăderea cursului principalelor valute.
Euro a început perioada cu o medie de 4,6550 şi a încheiat-o la 4,6413 lei, cel mai mic curs începând cu jumătatea lui septembrie. Tranzacţiile din ultima şedinţă a intervalului s-au realizat în culoarul 4,636 – 3,643 lei.
Cotaţiile leului de pe pieţele internaţionale din cele două zile în care piaţa a fost închisă cu ocazia Crăciunului s-au stabilizat la culoarul 4,638 – 4,648 lei.
Rămâne de văzut cum se vor reflecta în economia reală creşterile de taxe. Ele vor provoca, cu siguranţă, majorarea inflaţiei, într-un moment în care aceasta coborâse spre 3,5%, limita superioară a culoarului acceptat de BNR.
Într-un document comun semnat de economiştii-şefi ai principalelor bănci locale se precizează că „în contextul deficitului de cont curent deja ridicat, reducerea fluxurilor în România va dezechilibra balanţa de plăţi şi raportul cerere/ofertă pe piaţa valutară, creând presiune pe cursul leului”.
Cursul dolarului american a cunoscut cea mai amplă scădere, de la 4,1067 la 4,0610 lei, cea de la sfârşitul perioadei fiind stabilită la 4,0686 lei.
Moneda elveţiană a fluctuat pe pieţele internaţionale între 1,123 şi 1,142 franci/euro, iar media ei a coborât de la 4,1251 la 4,0985 lei.
Obiceiul autorităţilor centrale şi locale de la sfârşitul anului de a cheltui banii rămaşi în bugete a reglat nivelul lichidităţii din piaţa monetară. Aceasta a făcut să scadă nivelul dobânzilor interbancare.
La sfârşitul perioadei, indicele la 3 luni, utilizat la calcularea dobânzilor la majoritatea creditelor în lei, se situa la 3,03%, cel mai redus nivel al ultimei jumătăţi de an, iar cel la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 3,33%, valoare care se mai întâlnea la jumătatea lui iunie.
Indicele ROBOR la 9 luni, calculat în funcţie de rata dobânzii plătite la creditele atrase de către băncile comerciale de la alte bănci, s-a oprit la 3,43%, iar cel la 12 luni a coborât la 3,52%.
Dolarul nu a profitat de a patra majorare din acest an a dobânzii de politică monetară, la 2,25 – 2,50%, operată de Rezerva Federală americană, după valul de critici ale preşedintelui Trump, care ameninţă chiar cu demiterea şefului Fed, Jerome Powell.
La aceasta s-a adăugat blocajul bugetar al administraţiei americane, provocat tot de Casa Albă, care doreşte includerea în legea bugetară a zidului de la frontiera cu Mexic, măsură promisă în fosta campanie prezidenţială.
Perechea euro/dolar a urcat de la 1,1303 la 1,1485 dolari, iar tranzacţiile de la finalul intervalului se realizau între 1,1381 şi 1,1421 dolari.
După ce a urcat la aproape 4.500 dolari, indicele bitcoin calculat de Bloomberg a scăzut la sfârşitul perioadei la 3.789 dolari.
Analiza cuprinde perioada 17 – 26 decembrie.
Comentarii