Despre marea sărbătoare a românilor, la Vama

Finalul lunii noiembrie a adus şi pe plaiurile bucovinene atmosfera de iarnă: puţină zăpadă, puţin ger şi peisajul mirific al brazilor împodobiţi parcă de sărbătoare, pe pantele ce urcă domol spre cuşmele albe ale munţilor. S-au aprins, la concurenţă cu natura, beculeţele şi ghirlandele de pe străzi şi de prin curţile caselor. Sunt zile de sărbătoare pentru români, ne amintim cu mândrie despre evenimentele petrecute acum 100 de ani, despre vrednicii făptuitori ai unităţii neamului. În mod firesc, această rememorare de suflet a dominat întâlnirea cenaclului „Nectarie” din Vama, în acest sfârşit de noiembrie.

În deschiderea dezbaterilor, preşedintele executiv, scriitorul Ioan Mugurel Sasu, a amintit, cu tristeţe, despre plecarea la cele veşnice a distinsului profesor George Bodea, deopotrivă talentat poet şi critic literar. Despre evocarea personalităţii acestuia, la Colegiul Naţional „Dragoş Vodă” din Câmpulung, la iniţiativa prof. dr. Ion Filipciuc, a vorbit Luminiţa Ignea. Preşedintele executiv a semnalat câteva importante cărţi dedicate Centenarului, apărute recent, a vorbit despre prezenţa cenacliştilor în presă şi la activităţi culturale, a prezentat o opinie despre prezenţa în unele reviste literare a unor veleitari care insultă limba română şi bunul-simţ. Au fost prezentate invitaţiile la diverse concursuri care au sosit pe adresa cenaclului.

Subiectele de istorie au vizat unirea Bucovinei cu patria istorică şi 1 Decembrie 1918, fiind susţinute de col. (r.) Ioan Abutnăriţei şi prof. Ion Cernat. Col. (r.) Abutnăriţei a prezentat evenimentele care s-au derulat în octombrie şi noiembrie 1918 în Bucovina, care au condus la votarea moţiunii de unire cu România, în Congresul General din 28 noiembrie, şi a subliniat rolul marilor personalităţi ale vremii, în frunte cu Iancu Flondor, în realizarea acestui act. Din nefericire, această unitate nu a durat decât 22 de ani, tăvălugul istoriei rupând Bucovina în două. Situaţia de pe front, înfrângerea Puterilor Centrale de către Antantă, destrămarea celor trei imperii de care eram înconjuraţi, declararea independenţei naţiunii române în cadrul imperiului, înfiinţarea Consiliului Naţional Central au fost momente care au precedat marea adunare de la Alba Iulia, când s-a hotărât unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Sătmarului cu Ţara. Despre aceste evenimente a vorbit, cu acribia cunoscută, prof. Ion Cernat. Am prezentat cartea cunoscutei ziariste de la „Zorile Bucovinei” din Cernăuţi, Maria Toacă, intitulată „Drumuri de dor prin ţara dragă”, impresionantă prin frumuseţea descrierilor şi mărturisirea sentimentelor pentru o ţară despre care auzise în copilărie ca despre un tărâm de poveste. Prof. dr. Luminiţa Tăran a remarcat cu tristeţe că sărbătorim un centenar fără ţara din acel an providenţial şi fără limba adevărată, pentru că nu o preţuim cum se cuvine, aşa cum o fac, spre exemplu, fraţii din regiunea Cernăuţi, care trebuie să lupte pentru a-şi păstra limba maternă. Un elogiu a adus Bucovinei scriitorul muzeograf Ion Grămadă, prin citate selectate din scrierile lui Mihai Eminescu, Ion Nistor, Dimitrie Vatamaniuc ş.a. Vorbitorul a închinat Sf. Andrei un poem propriu, „Rugă pentru Sf. Andrei”. Prof. Radu Stancu s-a dovedit a fi pesimist prin realizarea unui portret al României la 100 de ani de la unire. Recent premiat la Concursul Naţional pentru tineri şi adulţi „100 + 100”, organizat de Biblioteca Bucovinei, în colaborare cu Biblioteca Judeţeană Sălaj – premiul I, pentru poezie, respectiv menţiune, prof. Gheorghe Solcan a reinterpretat în manieră proprie „Mioriţa”, reieşind un îndemn la unitate naţională. „Veniţi, români, la marea sărbătoare” ne-a îndemnat, prin versuri proprii, Florentin Cauc. Şi poetul Costel Simerea s-a referit, printr-un poem propriu, la Centenarul Unirii. Luminiţa Ignea a recitat poemul „Poeţii nu mor”, dedicat lui George Bodea, şi poemul „Patriei centenare”. Felicia Axentoi a dedicat Marii Uniri un acrostih şi a trezit sentimente de nostalgie prin versurile poeziilor intitulate „Dorinţă” şi „Ninge iar”. „Glasul gintei răsună în cetate” şi „Soarele sărută cerul” s-au intitulat poeziile recitate de Steluţa Morari. Ne-am întărit convingerea că avem datoria de a nu uita jertfa cu care înaintaşii ne-au lăsat moştenire o ţară rotundă, că trebuie să transmitem generaţiilor tinere mândria pentru cei care nu s-au lăsat învinşi şi umiliţi, n-au urmărit ţeluri meschine, n-au cedat unor pretenţii umilitoare ale altor state, servindu-şi cu demnitate ţara şi gândind la viitorul ei.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: