Sărbătoarea prieteniei sub semnul mărului de la Muzeul de Artă „Ion Irimescu” Fălticeni

Nu ştiu câtă greutate ştiinţifică are explicarea numărului mare de oameni de seamă ai oraşului Fălticeni prin consumul intens de mere şi peşte, dar este cunoscută importanţa amândurora în ducerea unei vieţi sănătoase. Pe de altă parte, mărul – şi pomul, şi fructul – are o istorie tot atât de lungă cât aceea a poeziei, a credinţelor religioase, a tradiţiilor populare, pe scena cărora a apărut mereu, fie în prim-plan, fie în plan secund ori în fundal. Mărul, bucurie a tactilului, olfactivului şi gustativului, a fost nu o dată însoţit de măr bucurie a privirii şi, odată cu privirea, a minţii, a sufletului. Acest ultim evantai de ipostaze ne-a fost propus recent de „Târgul Mărului” de la Fălticeni (13 şi 14 octombrie 2018), delicioasei oferte a livezilor din zonă alăturându-i-se darul unei expoziţii de pictură, grafică şi tapiserie, noua expoziţie a grupării artistice „4+1”, axată tematic pe măr şi pe simbolul mărului.

Aşa cum spunea la Suceava criticul şi istoricul de artă Valentin Ciucă, la o primă manifestare a grupării cu creaţiile taberei de vară de la Antileşti (margine verde a municipiului Fălticeni), în toamna anului 2009, ca toate lucrurile bune şi gruparea artistică a fost inventată de mult. Să pomenim din istoria artelor plastice româneşti doar pe cea, foarte cunoscută, din interbelic, alcătuită din pictorii Nicolae Tonitza, Ştefan Dimitrescu, Francisc Şirato şi sculptorul Oscar Han – „Grupul celor patru”, „9+1” care a funcţionat expoziţional în anii 1981-1990 şi „Prolog”. Dacă prima din cele amintite se baza pe o viziune comună asupra artei şi artistului, „9+1”, aşa cum mărturisea unul din întemeietorii acesteia, bucovineanul Marin Gherasim, fără un program anume, reunea personalităţi distincte, care se respectau, se apreciau una pe cealaltă, în vreme ce „Prolog”, fondată în 1985, cu doi bucovineni de primă mărime între cofondatori, Paul Gherasim şi Constantin Flondor, s-a impus printr-o atitudine smerită faţă de capodoperele umile ale naturii, floarea de măr, fulgul de zăpadă, faţă de credinţă şi prietenie. Este gruparea cea mai longevivă, cu peste 20 de expoziţii.

 Gruparea „4+1” s-a născut din prietenie şi dragoste pentru pictură şi rezistă graţie acestor două sentimente puternice şi profunde, doi piloni pe care se proiectează deja sărbătoarea celor zece ani de viaţă, deoarece membrii ei, membri ai unor diverse filiale ale Uniunii Artiştilor Plastici din România, Dumitru Bostan (Piatra Neamţ), Mihail Gavril (Bucureşti, dar născut în Fălticeni), Niculai Moroşan (Suceava) şi Mihail Voicu (Iaşi), au fost colegi de clasă, clasa prof. Pavel Giligor, aparţinând promoţiei 1981 a Colegiului de Artă „Octav Băncilă” din Iaşi. „1” din titulatura sa este invitatul manifestării, cel de la expoziţia deschisă la sala „Aurel Băeşu” a Muzeului de Artă „Ion Irimescu” Fălticeni, fiind artista plastică Lucia Puşcaşu în ipostaza de autoare de tapiserie, Lucia Puşcaşu fiind cunoscută şi nu mai puţin apreciată şi ca pictoriţă, graficiană, realizator de albume de artă plastică.

Manifestarea dedicată Mărului s-a organizat la chemarea lui Mihail Gavril, ca urmare a răspunsului afirmativ la invitaţia pe care i-au adresat-o conducerea municipiului şi cea a muzeului, o chemare irezistibilă, deoarece, după câte ştim, gruparea îşi construieşte în bună măsură evenimentele pe proiectele gestionate de Asociaţia Culturală „Mihail Gavril”, iar taberele de creaţie se desfăşoară în spaţiul Antileştilor, al livezii familiei Gavril. Vernisată sâmbătă, 13 octombrie 2018, începând cu ora 16,00, expoziţia a avut parte de un public distins, din componenţa căruia nu pot să nu le salut şi în această relatare pe profesoarele Mioara Gafencu şi Eleonora Bulboacă, doamnele cele dintâi sosite pentru o privire mai pe îndelete la lucrări, cărora am apucat să li-l prezint şi pe Tandin-Nicolae Cernica, voluntar la Salvaţi Copiii Suceava şi implicat în septembrie în organizarea maratonului acestei organizaţii – Maratonul Cetăţii, pentru adunarea de fonduri destinate Maternităţii din Fălticeni, menţiune provocată de imaginea florilor de măr şi a merelor din acuarelele lui Mihail Gavril, flori şi fructe evocând prin suavitate nou-născuţii, atât de asemănători lor pe ramul în care aşteaptă cuminţi şi inocente să le alăpteze lumina.

Nu putem în acest punct să nu menţionăm şi prezenţa tăcută şi eficientă a prof. Gheorghe Dăscălescu, fostul director al Muzeului, şi întâmpinarea plină de căldură a muzeografului Marius Dăscălescu, şi bucuria revederii cu pictorul Gabrel Baban, el însuşi în curând protagonistul unui eveniment expoziţional mult aşteptat în aşezarea sa natală.

Managerul instituţiei-gazdă, pr. Teodor Brădăţanu, şi-a asumat rolul moderatorului şi l-a pregătit şi jucat de la un capăt la altul cu o plăcere care s-a transmis participanţilor şi din sală, şi de pe podium. Cum prezentatoarele au fost semnatara acestor rânduri şi criticul de artă Delia Ioana Leizeriuc, consilier asistent la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Suceava, cu o cronică a expoziţiei în paginile noastre, cărora li s-a alăturat din mers prof. Constantin Bulboacă, prietenul lui Mihail Gavril, cu un elogiu adus prieteniei şi cu amintirea unei prezenţe împreună şi pe simeze, versuri/grafică, vom merge mai departe, pentru a menţiona momentul cel mai frumos, al cuvintelor artiştilor, începând cu Lucia Puşcaşu. Proaspăt laureată pentru tapiserie la Bienala Internaţională „Ion Andreescu” de la Buzău, artista a vorbit despre lucrările sale din expoziţie (între care, la loc de cinste, două superbe „verduri”, primăveri în floare), a deplâns stingerea din viaţă a „Voroneţienei” şi şi-a exprimat gratitudinea pentru susţinerea conducerii muzeului fălticenean, a publicului şi a presei locale (reprezentate, precizăm noi, de Silviu Buculei şi Alex Săvescu), mulţumind în mod special realizatorului TV Teodor Petru Moldovan din Piatra Neamţ, implicat şi în cele trei recente expoziţii deschise la Muzeul Bucovinei din Suceava (personala Cameliei Rusu-Sadovei, expoziţia Taberei de Pictură de la Vama şi cea consacrată „Păunului”). Şi Mihail Voicu s-a referit la propriile lucrări, decupate dintr-un postindustrialism sumbru, care ucide mărul încă din rădăcină, lucrări, adăugăm noi, trădând o natură gravă, cu o amprentă asemenea, indiferent de tematica abordată. Mihail Gavril, puternic marcat de încercarea prin care îi trece tatăl, cum sunt toţi fiii buni când e vorba de sănătatea părinţilor, le-a mulţumit prietenilor că, în ciuda imperativului organizării expoziţiei înaintea termenului stabilit, nu l-au lăsat de izbelişte, că-i are alături. Niculai Moroşan, un pictor prin excelenţă al pădurii, al arborelui, inclusiv ca reprezentare a feminităţii, într-o intervenţie mai lungă, a cuprins şi aspecte din activitatea grupării „4+1”, şi a Filialei Suceava, al cărei preşedinte este în prezent, şi a reluat „strigătul” care nu lipseşte din nicio alocuţiune a Luciei Puşcaşu, „Suceava are nevoie de un muzeu de artă!”, încheind cu o invitaţie la deschiderea expoziţiei cu lucrările sale şi ale pictorului humorean pr. Emilian Gavrilean, joi, la Galeria de Artă „Ion Irimescu” Suceava.

Emoţionant rămâne apelul pictorului Dumitru Bostan – în expoziţie cu mere ca nişte planete de chihlimbar – de a nu uita „instanţa superioară” reprezentată de spiritul tutelar al acestui lăcaş de artă, deoarece niciun artist care trece pragul Muzeului său, care expune aici, nu poate să facă abstracţie de creaţia şi personalitatea sa copleşitoare, nu poate să nu se raporteze cu respect şi admiraţie la Maestrul Ion Irimescu.

Artişti de recunoscută calitate, cei patru cavaleri ai Picturii şi invitata lor de onoare au făcut fălticenenilor un dar care le face cinste. De aceea în sala în care la început s-a păstrat un moment de reculegere în memoria îndrăgostitului de artă Tiberiu Cosovan, la sfârşit aplauzele pentru Lucia Puşcaşu, Dumitru Bostan, Niculai Moroşan, Mihail Voicu şi Mihail Gavril au răsunat de mai multe ori. Am lăsat la urmă numele lui Mihail Gavril pentru că el a avut şi cuvântul din urmă, prin ospitalitatea Antileştilor săi, cu mărul în diverse ipostaze înmiresmând sala „Aurel Băeşu” şi amintirea unei zile frumoase, în care cu toţii ne-am bucurat de dulceaţa toamnei însorite care trece şi a prieteniei de aur, care rămâne.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: