Amiază culturală bucovineană la Iaşi cu lansarea unei cărţi emblematice pentru asumarea identităţii noastre

 În ziua de sâmbătă, 14 iulie 2018, la Muzeul Unirii, preşedintele Filialei din Iaşi a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, dr. Vasile Diacon, deschizând a LXXXIV-a ediţie cu genericul Amiază culturală bucovineană, constată consistenţa şi înalta ţinută a acestor întâlniri: „Ele urmăresc recuperarea unor aspecte de istorie, geografie politică, artă şi literatură, unele vizând chiar minorităţi etnice, evidenţiate prin scrieri relevante pentru întreg spaţiul bucovinean. Astfel de lucrări –cum este şi cea despre antroponomastică la care lucrez în prezent – contribuie la o înţelegere profundă şi argumentată ştiinţific asupra Bucovinei istorice. Cartea cu caracter autobiografic semnată de Nicolai Vladislav Bohosievici, De unde sunt, Suceava, 2018, se înscrie într-un registru dramatic al memoriei istorice, şi lectura ei mi-a permis să-l cunosc într-o lumină nouă pe regretatul autor, cu care am avut în Iaşi relaţii profesionale”.

Invitat la această manifestare, ing. Ioan Popescu, preşedintele Filialei Braşov a SCLRB, menţionează colegii care au susţinut editarea acestui volum şi evocă scena tulburătoare când Nicolai Bohosievici, venind să-l viziteze la Braşov, a descoperit mormântul bunicului său, Nicu Flondor: „Impresionat de calvarul prin care a trecut familia Bohosievici, care-mi aminteşte de drama propriei familii, i-am sugerat publicarea textului în „Septentrion” în 2006, dar cercetările sale pedante, apoi boala şi dispariţia lui prematură au întârziat apariţia volumului. Recent, am donat mai multe exemplare la filiala din Suceava a Uniunii Polonezilor, care şi-ar dori o mai bună colaborare cu fratele autorului (Cazimir)”.

Profesorul Victor Iosif a relevat substanţa autobiografică, elementele documentare şi estetice ale lucrării: „Titlul cărţii nu este întâmplător, fiindcă naşterea autorului (Suceava, 17.XI.1940) a survenit după momentele de mare cumpănă când Bucovina a fost ruptă în două şi, asemenea altora, familia Bohosievici a trebuit să urmeze calea refugiului, căutându-şi sălaş dintr-un loc în altul. Originar, după tată, din armeni polonizaţi în Banila pe Valea Ceremuşului, şi, pe linie maternă, dintr-o familie cu rezonanţă culturală şi istorică – a Flondorilor, Nicolai şi-a petrecut primii ani din copilărie la Voloca pe Derelui (unde tatăl său era medic). Rămâne orfan de mamă după ce, în 1940, un frate mai mare (Boziu) şi bunica din partea tatălui (Wanda) pieriseră deportaţi în Siberia. Fraţii Cazimir şi Nicolai sunt daţi în grija unei guvernante din Bucovina – Paraschiva Tipa (care apoi devine mama lor adoptivă), tatăl fiind mobilizat pe front. Între timp, „Mama Paşa” se refugiază cu copiii la Strehaia, unde îi va regăsi tatăl, întors din prizonierat în 1948. „Urmează perioada nomadă a vieţii noastre – notează autorul – în care am devenit experţi în împachetatul şi despachetatul tuturor lucrurilor din casă. Din 1949, după ce am plecat din Strehaia, am locuit pe rând, în decurs de patru ani, în Vânjuleţ, Butoieşti, Turnu Severin, Huşi şi apoi în Bârlad.” După căsătoria cu „Mama Paşa”, în 1953, li se naşte o fetiţă (Marilka), însă medicul Petru Bohosievici moare în urma unei epidemii de poliomielită izbucnită în Vrancea, iar familia se mută la Iaşi. În ciuda tuturor greutăţilor, copiii vor urma studii liceale şi universitare, desăvârşindu-şi pregătirea şi cariera profesională în ştiinţele exacte, după cum îi sfătuise tatăl lor.

Citind cartea, suntem plăcut impresionaţi de felul în care materialul biografic este integrat în ţesătura povestirii. Aceste informaţii nu se rezumă la o prezentare aridă, de manual, ele sunt subsumate textului narativ. În fapt, ai un sentiment tonic că te afli în preajma cuiva care-ţi încredinţează trăirile, gândurile şi întâmplările din care se conturează lumea prin care a trecut. Pe lângă perspectiva veridică asupra evenimentelor, Nicolai Bohosievici fixează cu acuitate fizionomii şi caractere, conferind consistenţă portretelor, redând personajele în ipostaze sugestive. Un profil original din galeria familiei este cel al bunicului Bogdan Bohosievici: „Fotografia cu papion şi guler tare a bunicului, făcută pe la 65-70 de ani, mi-a sugerat tot timpul chipul unui bătrân bonom, jovial, împăcat cu viaţa, cu un surâs vinovat în colţul gurii, care-i închide uşor ochii, spătos, cu părul alb, tuns scurt, cu mustăţi pline şi un cioc mic”. Despre tatăl său, un intelectual ce obţinuse doctoratul în medicină la Paris, a păstrat imaginea unui om agreabil, devotat familiei, corect şi responsabil. Lui Nicolae Flondor, bunicul din partea mamei, îi rezervă un spaţiu mai întins al evocării: „Nicolae Flondor se trăgea dintr-o străveche familie de bucovineni, el fiind mezinul familiei din care au făcut parte Tudor Flondor, compozitorul, şi Iancu Flondor, unul dintre cei mai renumiţi politicieni pe care i-a dat Bucovina, artizanul unirii cu România în 1918. […] Bunica Elena, născută Grigorcea, a fost singura fată din cei patru copii pe care i-au avut Modest şi Maria Grigorcea, proprietarii moşiei din Prisăcăreni. Unul din fraţii ei, Iancu Grigorcea (Cuţă), era în guvernul României în 1940, atunci când ruşii au invadat nordul Bucovinei”. Sunt consemnate subiecte captivante şi expresive, cum a fost intervenţia hotărâtoare a lui Nicu Flondor în cadrul tratativelor de la Paris pentru stabilirea graniţei cu Polonia. Pentru a proba autenticitatea unor secvenţe memorabile, se recurge la o paletă mai largă de mărturii, însumând fragmente de istorie orală, scrisori şi documente de arhivă.

 Aceste pagini cu referinţe genealogice riguroase, cu figuri şi împrejurări marcante din istoria tragică a Bucovinei, nu se limitează la consistenţa unui album familial. Prin valoarea documentară a excursului biografic, dar şi prin valenţele estetice ale discursului, ele se înscriu în sfera mai largă a memorialisticii. Iar autorul, care de-a lungul anilor de comunism a trăit o criză identitară, fiind silit să-şi modifice biografia, a găsit în sfârşit răspuns la o întrebare esenţială – De unde sunt : „Sunt din Bucovina unde au trăit şi mama şi tata, împreună cu bunicii şi străbunicii şi toate neamurile mele cu care mă mândresc, fiindcă au fost bucovineni vajnici şi destoinici”.

În cuvântul său, prof. dr. Mandache Leocov s-a referit la lucrarea lui P.S. Aurelian, Bucovina, apărută în 1875, când se împlinea un veac de ocupaţie austriacă: „Din această lucrare reiese şi tragedia populaţiei româneşti, supusă sistematic politicii de deznaţionalizare şi colonizărilor masive, astfel încât astăzi au rămas foarte puţine şcoli româneşti. Austriecii au ocupat partea cea mai cultă, mai bogată şi mai frumoasă din Moldova. În preajma Marii Uniri, românii minoritari au avut mari elite care au reuşit să susţină cu succes ideea Unirii Bucovinei cu Ţara Mamă”.

Prof. dr. Mihai Toma este motivat emoţional de acest eveniment, fiindcă Niki Bohosievici i-a fost coleg şi prieten drag în anii studenţiei şi ai serviciului militar şi, ulterior, în relaţiile profesionale şi familiale. A apreciat dintotdeauna tenacitatea, inteligenţa şi verva lui sclipitoare: „Spunea lucrurilor pe nume, iar impulsivitatea îi era motivată de respectul pentru adevăr. Cartea nu reprezintă doar povestea unei familii extraordinare, ea reînvie vremuri de mare cumpănă din istoria noastră; între coperţile ei se află destine ale unor oameni care au rămas prin faptele lor. Eroul principal este «Mama Paşa» (prezentă în sală la vârsta de 95 ani, alături de fiica Marilka şi fratele ei, Cazimir), o fată tânără de 18 ani care a avut grijă de copii în toate peregrinările prin 14 localităţi din România. Pe Niki l-am cunoscut mai bine citind cartea, decât în cei 30 de ani în care am fost împreună. Fiecare pagină este emblematică, iar fotografiile – deosebit de expresive, încât întregul material ar putea constitui un scenariu de film ilustrând o felie de istorie a Bucovinei ”.

Prof. dr. ing. Cazimir Bohosievici mulţumeşte foştilor colegi pentru editarea volumului, în care descoperim oameni de seamă precum Nicu Flondor: „Cartea este realizată cu talent de scriitor, cu un deosebit simţ al observaţiei şi al analizei. După o simplă fotografie reuşeşte să construiască un caracter”. Conf. dr. ing. Niculai Şorea menţionează că statul polonez a urmărit îndeaproape cum erau trataţi conaţionalii lor în România, susţinându-i material prin şcoli şi alte instituţii cu profil cultural şi religios. Remarcă ţinuta exemplară a întregii familii Bohosievici, între care este de admirat prof. Cazimir Bohosievici, care n-a abdicat niciodată de la principiile sale. Secretarul filialei de la Iaşi al SCLRB, dl.Nicolae Chiţan, a făcut o amplă informare privind Adunarea Generală a SCLRB din 30 iunie la Rădăuţi, unde activităţile coordonate de dr. Liviu Papuc şi dr. Vasile Diacon au fost bine apreciate. Pe lângă alte materiale prezentate sunt de reţinut ultimele numere din «Mesager bucovinean». În decursul întâlnirii moderate de Vasile Diacon au mai intervenit jurnalistul şi scriitorul Dan Teodorescu, poetul Mircea Ţâmpău cu o poezie, iar din partea scriitorului Mircea Radu Iacoban, promisiunea unei recenzii la cartea lansată.

 VICTOR IOSIF

Print Friendly, PDF & Email

Un comentariu

  1. Bohosievici Cazimir says:

    Domnule profesor Victor Iosif,

    Deşi acest comentariu este cam tardiv, totuşi vă mulţumesc pentru articolul Dvs “Amiază culturală bucovineană…” în care aţi relatat cu fidelitate întrunirea din 14 iulie 2018 de la Muzeul Unirii din Iaşi.
    Aţi reuşit să surprindeţi detaliile întâlnirii, şi nu mă feresc s-o spun, cu un veritabil talent jurnalistic.
    Dacă filiala Uniunii Polonezilor din Suceava doreşte să mă contacteze, E-mail-ul meu este acum public şi voi răspunde fără ezitări. Cu salutări, Cazimir Bohosievici

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: