În anul 2017, activitatea din sistemul sanitar (public şi privat) s-a desfăşurat în peste 60.000 de unităţi sanitare – 49.000 de unităţi sanitare în mediul urban şi 11.000 de unităţi sanitare în mediul rural, arată datele transmise ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS), citate de Mediafax.
Pe principalele categorii de unităţi, reţeaua sanitară a dispus în anul 2017 de: 576 de spitale, faţă de 567 spitale în anul 2016, 823 de centre de diagnostic şi tratament, centre medicale şi centre de sănătate, în creştere cu 19 unităţi faţă de anul 2016, 461 de ambulatorii de specialitate şi ambulatorii integrate spitalelor, în scădere cu 8 unităţi faţă de anul 2016, peste 41.000 de cabinete medicale faţă de 40.000 de cabinete în anul 2016.
Reţeaua de laboratoare medicale şi reţeaua farmaceutică nu au înregistrat diferenţe semnificative faţă de anul precedent, furnizând servicii prin intermediul a 6.300 de laboratoare medicale şi laboratoare de tehnică dentară şi a 9.700 de farmacii, drogherii şi puncte farmaceutice.
Dintre cele 576 de spitale care şi-au desfăşurat activitatea în anul 2017, numai 338 sunt unităţi medicale mari (cu peste 100 de paturi), iar 166 sunt unităţi medicale mici (cu mai puţin de 50 de paturi).
Medicina primară, asigurată prin reţeaua de cabinete medicale de familie, reprezintă primul contact al populaţiei cu sistemul sanitar, atât pentru diagnosticarea şi tratarea unor boli, cât şi pentru realizarea examenelor medicale preventive. Cele mai multe cabinete de medicină de familie au funcţionat în mediul urban, 6.600 de cabinete comparativ cu 4.500 de cabinete în mediul rural – la fel ca şi în anul 2016.
În mediul rural, unui cabinet de medicină de familie i-au revenit de 1,3 ori mai mulţi locuitori (aparţinând populaţiei rezidente) comparativ cu un cabinet din mediul urban.
Asistenţa medicală ambulatorie de specialitate este asigurată prin unităţi specializate de tipul ambulatoriilor de specialitate, centrelor medicale şi stomatologice, policlinicilor, centrelor de diagnostic şi tratament, al altor unităţi medicale, unităţi care sunt situate, în majoritate, în mediul urban. „Reţeaua cabinetelor medicale independente de specialitate şi cea a cabinetelor stomatologice independente – parte a sistemului de asigurare a asistenţei medicale ambulatorii – este situată, de asemenea, în cea mai mare parte în mediul urban. În timp ce în mediul urban au funcţionat 10.700 de cabinete medicale independente de specialitate, în rural numărul acestora a fost de 26 de ori mai mic, respectiv, de numai 403 cabinete” arată un comunicat al INS.
În consecinţă, ca şi în anul 2016, numărul de locuitori care a revenit unui cabinet medical independent de specialitate a fost de 23 ori mai mare în mediul rural faţă de mediul urban. „În anul 2017, la 10.000 de locuitori în mediul rural au revenit, ca şi în anul 2016, în medie, numai 0,4 cabinete medicale independente de specialitate comparativ cu 10,1 cabinete în mediul urban în anul 2017 şi 9,8 cabinete în anul 2016” arată statistica oficială.
Potrivit INS, cele aproximativ 570 de spitale care au funcţionat în anul 2017 au dispus, la fel ca şi în anul 2016, de 132.000 de paturi pentru internare continuă (122.000 de paturi în mediul urban şi aproape 10.000 de paturi în mediul rural) şi au acordat asistenţă medicală unui număr de 4,2 milioane de pacienţi internaţi.
Durata medie de spitalizare a fost de 7,4 zile/pacient internat în spital.
Din punct de vedere al asigurării cu personal medico-sanitar, „în anul 2017 sistemul de sănătate a dispus de 58.600 de medici, în creştere cu 1.300 de medici faţă de anul 2016; de 15.700 de medici dentişti, în scădere cu aproximativ 800 de medici dentişti faţă de anul 2016; de 17.800 de farmacişti, în creştere cu aproximativ 600 de farmacişti faţă de anul precedent; de 142.100 de cadre personal cu pregătire sanitară medie, în creştere cu 4.900 faţă de anul 2016 şi de 69.400 de cadre personal sanitar auxiliar, în creştere cu 3.100 faţă de anul 2016. Structura personalului sanitar este preponderent feminină, ponderea femeilor în rândul medicilor şi al medicilor dentişti fiind de peste două treimi, iar în rândul farmaciştilor de 90%” menţionează INS.
Un număr de 16.000 de fiziokinetoterapeuţi şi 14.600 de asistenţi medicali cu studii superioare au asigurat îngrijirea medicală în unităţile din sistemul sanitar public şi privat în anul 2017, faţă de 14.000 de fiziokinetoterapeuţi şi 13.800 de asistenţi medicali cu studii superioare în anul 2016.
„Distribuţia personalului sanitar pe medii de rezidenţă este determinată de repartizarea teritorială a unităţilor sanitare, păstrându-se discrepanţele majore existente” mai arată INS.
Din totalul medicilor, o cincime au fost medici de familie, aproape două treimi dintre aceştia desfăşurându-şi activitatea în mediul urban.
„În anul 2017, la fel ca în anul precedent, discrepanţele pe medii de rezidenţă privind asigurarea populaţiei cu personal medical sunt evidenţiate de numărul mai mare de locuitori (aparţinând populaţiei rezidente) care au revenit unui cadru medico-sanitar, astfel: în mediul rural au revenit de 8 ori mai mulţi locuitori unui medic, de 6 ori mai mulţi locuitori unui medic dentist şi de 4 ori mai mulţi locuitori unui farmacist, faţă de mediul urban” a mai comunicat INS.
Numărul mediu de cabinete de medicină de familie care a revenit la 10.000 de locuitori se calculează prin raportarea numărului de cabinete de medicină de familie la numărul populaţiei rezidente şi se exprimă în număr de cabinete de medicină de familie la 10.000 de locuitori. Iar numărul mediu de locuitori ce revin unui cabinet de medicină de familie se calculează prin raportarea numărului populaţiei rezidente la numărul de cabinete de medicină de familie. Durata medie de internare se determină raportând numărul total al zilelor de spitalizare continuă (om/ zile spitalizare contabile la sfârşitul anului) la numărul persoanelor care au fost internate în anul de referinţă.
Comentarii