Înălţarea Domnului - Ziua Eroilor

Sarbătoare Naţională a poporului român şi hramul Mănăstirii „Înălţarea Domnului” Pojorâta

HRISTOS S-A ÎNĂLŢAT !

„Cine nu-şi cunoaşte istoria neamului

este ca un copil care nu îşi cunoaşte părinţii.”

Nicolae Iorga

Fără îndoială că libertatea căpătată după 1989 a fost privită de către lumea creştină ca o mare oportunitate pentru mărturisirea credinţei şi reînvierea valorilor şi acţiunilor moral-creştine, care au la bază principile Sfintei Scripturi. Misiunea Bisericii este de a extinde, peste toate naţiunile, Împărăţia lui Dumnezeu, unde toţi oamenii sunt bineveniţi. Principiile Scripturii încurajează moralitatea în societate, lupta împotriva inegalităţilor sociale şi participarea la progresul şi dezvoltarea umană.

De altfel, Biserica, urmând exemplul întemeietorului ei, trebuie să fie preocupată în special de cei săraci şi necăjiţi, împărtăşind necazurile şi bucuriile lor, cunoscându-le  problemele şi dorinţele, suferind împreună cu ei: „Duhul Domnului este peste Mine, pentru care M-a uns să binevestesc săracilor; M-a trimis să vindec pe cei zdrobiţi cu inima; să propovăduiesc robilor dezrobirea şi celor orbi vederea; să slobozesc pe cei apăsaţi şi să vestesc anul plăcut Domnului.” (Luca 4:18-19). Aceasta presupune o abordare în care Biserica este atentă la nevoile oamenilor şi dezvoltă în acest sens metode de intervenţie, o credinţă însoţită de fapte şi nu una care se manifestă doar la nivel declarativ: „Ce folos, fraţii mei, dacă zice cineva că are credinţă, iar fapte nu are? Oare credinţa poate să-l mântuiască? Dacă un frate sau o soră sunt goi şi lipsiţi de hrana cea de toate zilele, şi cineva dintre voi le-ar zice: Mergeţi în pace! Încălziţi-vă şi vă săturaţi, dar nu le daţi cele trebuincioase trupului, care ar fi folosul?”(Iacov 2:14-16). Tot apostolul Iacov spune că: „Cucernicia curată şi neîntinată înaintea lui Dumnezeu şi Tatăl, aceasta este: să cercetăm pe orfani şi pe văduve în necazurile lor şi să ne păzim pe noi fără de pată din partea lumii.”(Iacov:1:27). În viziunea Apostolului Ioan, iubirea adevărată trebuie însoţită de acţiune: „Fiii mei, să nu iubim cu vorba, numai din gură, ci cu fapta şi cu adevărul.” (1Ioan 3:18).

Pe lângă această dimensiune luptătoare, Biserica mai are o dimensiune biruitoare, a celor care şi-au făcut datoria în viaţa aceasta împlinind, fiecare după cum au fost chemaţi, Cuvântul Evangheliei Domnului nostru Iisus Hristos. Datorită lor este posibilă şi după două mii de ani propovăduirea Cuvântului Lui Dumnezeu. Dintre aceştia, o categorie aparte şi dătătoare de lumină şi speranţă este a celor care şi-au dat viaţa pentru credinţă, libertate, dreptate, demnitate, pentru apărarea ţării şi întregirea neamului românesc şi creştinesc.

Aş aminti la toţi românii să nu uite un citat celebru al patriotului român, om de mare cultură, Nicolae Iorga, care spunea că: „Neamul devine etern prin Cultul Eroilor”. Şi totuşi, prin sintagma „CULTUL EROILOR” toţi românii şi oamenii de bună-credinţă trebuie să înţeleagă că au posibilitatea sufletească de a găsi toate căile, formele şi metodele în care pot să-şi găsească timp, pentru a-şi aminti, a cinsti, a elogia şi evoca fiii naţiunii române căzuţi la datorie în decursul timpului pe câmpurile de bătălie, fiindcă, dacă ne uităm cu atenţie pe harta monumentelor ţării, observăm că aproape nu există oraş, comună sau sat din spaţiul românesc în care să nu se fi construit şi dezvelit monumente şi însemne memoriale  în cinstea şi amintirea eroilor noştri, fie ele unele mai pompoase  sau altele mai modeste. Toate eternizează numele eroilor morţi pentru Ţară. Ei sunt unchii, bunicii şi străbunicii noştri. Este bine să ne trezim la realitate şi să ne punem întrebarea: Pentru ce au murit atâtea sute de mii de români? Nu pentru libertate, pentru o viaţă mai bună şi mai demnă? Atunci de ce să nu-i respectăm, să-i cinstim, să-i elogiem şi să le evocăm faptele şi să le luăm exemplul pentru a face ca ţara să prospere într-o civilizaţie şi demnitate adevărată. Indiferent de modul cum vom face acest lucru, prin „Cultul Eroilor” să exprimăm acele calde, înălţătoare şi nobile sentimente de recunoştinţă faţă de jertfiţii neamului din toate timpurile, fiindcă tocmai datorită lor avem libertatea de astăzi.

În Biserica Ortodoxă Română, sărbătoarea Înălţării Domnului este şi ziua dedicată pomenirii eroilor neamului. Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 şi 2001, sărbătoarea Înălţării Domnului a fost consacrată ca Zi a Eroilor şi Sărbătoare Naţională Bisericească. Totodată, Legea 379/2003, privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război a proclamat cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, sărbătoarea Înălţării Mântuitorului Iisus Hristos, Ziua Eroilor potrivit tradiţiei, ca Sărbătoare Naţională a poporului român.

În această zi, în toate bisericile, mănăstirile şi catedralele ortodoxe din ţară şi străinătate se face pomenirea tuturor eroilor români căzuţi de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului. Slujbele de pomenire sunt oficiate după Sfânta Liturghie şi la cimitirele, troiţele şi monumentele dedicate cinstirii eroilor neamului.

Totuşi, este de trebuinţă să amintim că există deosebiri între eroii neamului şi martirii sau mucenicii lui Hristos. Eroul este prin excelenţă un luptător care îşi pune viaţa pentru apărarea integrităţii teritoriale sau pentru întregirea neamului. Lupta  eroului  se dă mai mult în planul lumii acesteia, pe orizontală. În schimb, martirul este un martor al lui Hristos, un mărturisitor al lui Dumnezeu a cărui unică armă este credinţa, iar lupta sa este una prin excelenţă pe verticală. Împreună, lupta eroilor şi a martirilor dată atât pe coordonatele orizontalei şi ale verticalei, simbolizează crucea acestui neam, pe care ei s-au răstignit, câştigând viaţa de veci. Dar pentru că neamul acesta românesc este în esenţă creştin, eroii neamului sunt într-o măsură şi martiri ai lui Hristos, iar martirii lui Hristos sunt într-o măsură şi eroi ai neamului. Pe scara timpului, Hristos Domnul le-a împletit destinele într-o nevăzută frânghie a jertfei, ce se înalţă până în Împărăţia Cerurilor. Iar dacă ne vom ţine tare de această frânghie, şi vom începe a ne înălţa pe ea, vom auzi bătând clopotele veşniciei, chemarea la Hristos… întoarcerea la Hristos, singura soluţie viabilă de ieşire din impas a acestui popor.

Mănăstirea „Înălţarea Domnului”

Se află într-o frumoasă poiană de pe Culmea Giumalăului, cu vedere spre Muntele Giumalău, numită Poiana Fierului, situată la 4 km pe traseul turistic ce leagă Pasul Mestecăniş de vârful Giumalău. Mănăstirea, iniţial schit, a luat fiinţă prin donarea suprafeţei de pământ de către familia Iacoban, din comuna Iacobeni, judeţul Suceava. Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a aprobat înfiinţarea schitului şi în anul 1993 a fost sfinţit locul pentru ridicarea bisericii. Sub îndrumarea primului egumen, Protosinghelul Daniel Leonte, s-a ridicat acest sfânt locaş cu hramul „Înălţarea Domnului”, ajutat fiind de credincioşii din satele, comunele şi oraşele învecinate, precum şi de iubitorii de Hristos din ţară. În aceeaşi măsură s-a îngrijit şi de organizarea unei obşti monahale cu trăire duhovnicească, specifică acestei tebaide româneşti care a fost şi este ansamblul de mănăstiri, schituri şi sihăstrii din zona munţilor Rarău şi Giumalău.

Ansamblul schitului are în componenţa sa: biserica cu hramul „Înălţarea Domnului”, care a fost sfinţită în anul 1995 de Înaltpreasfinţitul Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, paraclisul cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, sfinţit în anul 1998 de Înaltpreasfinţitul Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, clopotniţa în care se află două clopote ce vestesc timpul rugăciunii, prăznicarul, stăreţia, chiliile monahilor şi o gospodărie anexă pentru animale, toate construcţiile fiind din lemn.

După plecarea egumenului Protosinghel Daniel Leonte, în anul 2000, la Mănăstirea „Sfântul Ştefan cel Mare” din judeţul Bacău, ceilalţi egumeni, Ierom. Gherasim (2000 – 2003) şi Ierom. Ambrozie (2003 – 2006), au întreţinut schitul în limita fondurilor de care dispuneau. La 1 ianuarie 2005, Schitul „Înălţarea Domnului” a fost ridicat prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi cu Înalta binecuvântare a Înaltpreasfinţitul Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor la rangul de mănăstire, astfel că începând cu această dată Schitul „Înălţarea Domnului” devine Mănăstirea „Înălţarea Domnului”, iar egumenul trece la titulatura de stareţ.

În data de 1 mai 2006 am fost numit stareţ al Mănăstirii „Înălţarea Domnului”, găsind ansamblul monahal într-o uşoară stare de degradare, astfel că m-am implicat în renovarea bisericii şi a clădirilor. În acelaşi an, 2006, am intrat la doctorat, în cadrul Facultăţii de Teologie a Universităţii „Ovidius” din Constanţa, specializarea Drept Canonic, îndrumător fiindu-mi prof. univ. dr. Nicolae Dură, pe care l-am finalizt în anul 2012, devenind doctor în teologie.

Întrucât ansamblul monahal nu deservea nevoile mănăstirii în privinţa locurilor de cazare, în anul 2010 am început construirea obiectivului „Spaţii administrative şi chilii”, o clădire din cărămidă, spaţioasă, care să ofere toate facilităţile pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor mănăstirii. Astăzi mănăstirea se află într-un amplu proces de construire, care, cu ajutorul Bunului Dumnezeu şi al oamenilor de bine, nădăjduim să-l ducem la împlinire.

Hramul este un moment de sărbătoare şi bucurie revărsată din darul ocrotitorului sfântului locaş. Mănăstirea noastră îl are ocrotitor pe însuşi Mântuitorul nostru Iisus Hristos.

Astăzi, Mănăstirea „Înălţarea Domnului” îşi serbează tradiţionalul hram. Cu această ocazie, ieri, credincioşii au putut participa la slujba Vecerniei şi a Litiei. Sărbătoarea continuă astăzi cu Utrenia şi Sfânta Liturghie începând cu ora 08.00, oficiată de reprezentantul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, iar la sfârşitul Sfintei Liturghii se va oficia la mormintele eroilor din cimitirul mănăstirii pomenirea tuturor eroilor români căzuţi de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă pentru credinţă, libertate, dreptate, demnitate, pentru apărarea ţării şi întregirea neamului. După slujba de comemorare, credincioşii sunt invitaţi în trapeza mănăstirii, pentru a se bucura de agapa frăţească pregătită pentru toţi cei care participă la sărbătoarea hramului mănăstirii noastre.

Cu acest prilej mulţumim Bunului Dumnezeu pentru că ne ajută în tot ceasul să împlinim misiunea la care suntem chemaţi, mulţumim de asemenea Înaltpreasfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, pentru părinteasca binecuvântare, mulţumim instituţiilor statului şi celor care le conduc, care au sprijinit realizările noastre de până acum şi, nu în ultimul rând, mulţumim tuturor celor care trec pragul bisericii şi participă la slujbele mănăstirii, unde îşi găsesc alinarea sufletească şi trupească, fiecare după credinţa ce o poartă în fiinţa sa.

Deoarece problemele financiare cu care ne confruntăm depăşesc puterile noastre de a duce la bun sfârşit lucrarea începută, orice sprijin financiar din partea dumneavoastră este binevenit. Venim cu rugămintea de a ne ajuta în rezolvarea acestei nevoi a mănăstirii noastre, în limita posibilităţilor dumneavoastră, ajutor ce ne-ar uşura foarte mult osteneala ridicării şi terminării aşezământului monahal. Pentru cei ce vor să ne ajute, vă punem la dispoziţie următorul cont bancar: RO11RNCB0236022743560001 – BCR Câmpulung Moldovenesc. Cu speranţa că acest apel nu a deranjat în niciun fel, vă mulţumim pentru înţelegere şi sprijin şi vă invităm să treceţi pe la mănăstirea noastră pentru a vă umple sufletele de linişte, trupurile de tămăduire sufletească şi întraga fiinţă de har. Vă mulţumim, dorindu-vă întru toate bună sporire şi Dumnezeu să vă binecuvânteze!

HRISTOS S-A ÎNĂLŢAT !

Arhimandrit Onufrie Leonte

Stareţul Sfintei Mănăstiri „Înălţarea Domnului” Pojorâta

Print Friendly, PDF & Email

Comentariul dvs.

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: