Aproape 40 de persoane cu plăgi înţepate de căpuşe, între care 13 copii, s-au prezentat în ultimele trei săptămâni la Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU) din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţe (SJU) Suceava pentru a primi îngrijiri medicale.
Potrivit unei statistici a UPU Suceava, în perioada 26 martie – 16 aprilie a.c., s-au prezentat 39 de persoane din judeţ care au suferit plăgi în urma înţepăturilor de căpuşe.
Din totalul pacienţilor înţepaţi de căpuşe, 13 sunt copii, nouă dintre ei având vârste cuprinse între 1 şi 6 ani, cu plăgi înţepate localizate în zona capului, pe braţe şi pe picioare.
Din cei 26 de adulţi muşcaţi de căpuşe, cei mai mulţi aveau plăgile localizate în zona abdominală şi pe picioare.
Specialiştii recomandă ca, în cazul muşcăturilor de căpuşe, persoanele să evite extragerea acestora şi să se prezinte la o unitate medicală unde, după extragerea căpuşei şi toaletarea zonei respective, se administrează vaccin antitetanos, iar pacienţii sunt îndrumaţi către secţia de boli infecţioase, pentru a fi luaţi în evidenţă şi pentru tratament de specialitate. În funcţie de zona muşcăturii şi a tipului de căpuşă se efectuează testarea pentru boala Lyme, iar atunci când este confirmată boala Lyme se instituie tratament cu antibiotice de lungă durată.
Directorul executiv al DSVSA Suceava, medicul veterinar Dan Corneanu, a declarat, marţi, că specia de căpuşă cea mai răspândită în ţara noastră şi cu populaţia cea mai densă este Ixodes ricinus.
El a explicat că, în regiunile de şes şi deal, atacul căpuşei Ixodes ricinus asupra animalelor şi omului are loc în două valuri. Primul se înregistrează începând cu luna martie, ajunge la un maxim la jumătatea lunii mai şi regresează în lunile iunie şi iulie. Al doilea atac al căpuşelor începe la sfârşitul lunii august, atinge un maxim la jumătatea lunii septembrie şi regresează în prima parte a lunii octombrie.
„În zonele montane, primul atac se extinde până în lunile iulie-august” a spus Corneanu adăugând că, de obicei, căpuşele adulte atacă, în special primăvara, mamiferele mari, respectiv bovinele, cabalinele, ovinele, cerbii, căprioarele, dar şi câinii şi pisicile, uneori chiar şi omul, care reprezintă cea de a treia gazdă în ciclul lor evolutiv.
„Pentru a ataca gazda, căpuşele se urcă pe vegetaţie mai înaltă” a precizat medicul veterinar.
El a recomandat proprietarilor de animale de companie să efectueze o verificare atentă a acestora, în special după ieşirile în aer liber în zonele cu vegetaţie, arătând că idoxidele (căpuşele) pot transmite sau provoca la animale, printre altele, babesioza (piroplasmoza), ehrlichioza, haemobartoneloza, bartoneloza, leishmanioza, borelioza sau Boala Lyme, tularemia şi meningoencefalita virală.
Viceprimarul municipiului Suceava, Marian Andronache, a declarat, marţi, pentru NewsBucovina, că acţiunea de dezinsecţie ce are ca scop combaterea căpuşelor va începe în cursul săptămânii viitoare şi va fi realizată atât în zona de agrement, cât şi în zona parcurilor şi locurilor de joacă pentru copii din Suceava, pe o suprafaţă totală de 207000 mp.
La rândul său, primarul Sucevei, Ion Lungu, a declarat pentru NewsBucovina că Primăria a achiziţionat de pe SEAP servicii de dezinsecţie atât pentru combaterea căpuşelor, cât şi a ţânţarilor şi muştelor, valoarea contractului fiind de aproximativ 39000 de lei.
El a spus că, în cursul zilei de luni, în funcţie de starea vremii, va începe acţiunea de dezinsecţie în zona de agrement a Sucevei, după care vor fi efectuate astfel de acţiuni şi în parcuri şi în zona locurilor de joacă pentru copii din municipiu. (N.B.)
Comentarii