Din lungul şir de personalităţi marcante pe care le-au dat Horodnicenii Sucevei ştiinţei româneşti se remarcă şi academicianul Mircea-Ion Hatman.
Mircea-Ion Hatman s-a născut la 26 februarie 1927 în localitatea Mihăieşti din Horodnicenii Sucevei.
Tatăl său, preotul Victor Hatman, era de loc din Hotin. El a slujit timp de 38 de ani în cele două biserici ale parohiei Rotopăneşti-Mihăieşti, în perioada 1920-1958. A fost participant direct la războiul de întregire a neamului 1916-1918. La sfârşitul primei conflagraţii mondiale, preotul Victor Hatman va fi împroprietărit cu 4 ha teren arabil în arealul fostei comune Rotopăneşti. Preotul Victor Hatman a fost frate cu renumitul învăţător Ştefan Hatman, autor a numeroase monografii referitoare la învăţământul din judeţul Iaşi. Figura acestui luminat învăţător o regăsim în romanul „Castelul vasilian” al scriitorului Grigore Sturzu.
Mama sa, Natalia, provenea dintr-o renumită şi bogată familie de aromâni – Ţanu. Ţănenii erau originari din localitatea Moscopole, din zona Munţilor Pind. Ei s-au stabilit în târgul Fălticenilor la începutul sec. al XIX-lea. Fraţii mamei sale au fost: Gheorghe Ţanu – senator în Parlamentul României interbelice, Culai – renumit avocat, Neculai – secretar al Primăriei oraşului Fălticeni şi primar delegat în 1938 (vezi „Istoria oraşului Fălticeni” a lui Vasile Costăchescu). O cumnată a mamei academicianului Mircea-Ion Hatman a fost cunoscuta pictoriţă Lila Ţanu. Am fost înrudiţi cu Ţănenii prin căsătoria nepoatei bunicului meu dinspre mamă, Florica Lambru din Broşteni, cu senatorul Gheorghe Ţanu.
Şi astăzi în oraşul Fălticeni se păstrează două din casele familiei Ţanu, în proximitatea primăriei oraşului.
Mircea-Ion Hatman a urmat cursurile primare la şcoala din Mihăieşti, iar pe cele secundare la Fălticeni.
De mic iubeşte ordinea, disciplina şi buna organizare, punctualitatea, fapt ce îl determină să dea examen de admitere la Liceul Militar din Iaşi, ale cărui cursuri le urmează în perioada 1938-1945.
Ocupaţia străină, desfiinţarea armatei regale, trecerea în rezervă a corpului ofiţeresc, arestarea şi condamnarea mai multor ofiţeri inferiori şi superiori, controlul excesiv al societăţii româneşti de către ocupantul sovietic l-au determinat pe tânărul Mircea-Ion Hatman să se dedice altei cariere.
Cu diploma de bacalaureat se înscrie la Facultatea de Agronomie din cadrul Institutului Agronomic „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi. Frecventează cursurile Facultăţii de Agronomie în perioada 1947-1951, obţinând licenţa de inginer agronom cu diplomă de merit.
Pregătirea ştiinţifică, teoretică şi practică îi determină pe profesorii săi să-l menţină ca preparator la Universitatea „Al. I. Cuza” şi mai apoi la Institutul Agronomic „Ion Ionescu de la Brad”. Aici, la institut, urcă toate treptele carierei universitare: asistent, şef de lucrări, conferenţiar, profesor universitar doctor, academician. Şi-a susţinut doctoratul cu teza „Ciuperci parazite şi saprofite pe graminee furajere” în cadrul Institutului Agronomic din Cluj-Napoca.
Mircea-Ion Hatman îndeplineşte numeroase funcţii: secretar ştiinţific la Staţiunea experimentală agricolă Podu Iloaiei, secretar ştiinţific al Senatului Institutului Agronomic Iaşi, decan al Facultăţii de Horticultură. Pentru cercetările ştiinţifice şi rezultatele lor din domeniul fitopatologiei şi micologiei este ales Membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole (1971) şi al Academiei Oamenilor de Ştiinţă (1975).
Academicianul Mircea-Ion Hatman colaborează la diverse publicaţii din ţară şi străinătate, cum ar fi: „Revue de biologie”, apărută sub egida Academiei RSR, „Revue de Mycologie” (Franţa), „Sysonia/Anales Micologia” – Austria, „Studii de biologie şi agronomie Iaşi”, „Cercetări agronomice din Moldova” etc.
Pentru cercetările şi studiile sale ştiinţifice, academicianul Mircea-Ion Hatman a fost şi este considerat o somitate de talie internaţională, fiind onorat cu numeroase premii şi distincţii, în special străine.
Trebuie să subliniez că academicianul Mircea-Ion Hatman a fost autorul a peste 180 de lucrări ştiinţifice şi de popularizare care stau la baza învăţământului agricol românesc şi european, cum ar fi: „Botanica medicală”, „Bolile şi dăunătorii cerealelor”, „Curs de fitopatologie”, „Protecţia plantelor”, „Fitopatologia generală”, „Fitopatologia horticolă”, „Bolile şi dăunătorii plantelor medicinale aromatice” etc.
Mircea-Ion Hatman, bun cunoscător al limbilor rusă şi germană, a predat la Institutul Agronomic din Plovdiv (Bulgaria) şi la universităţile germane din Bonn, Giessen şi Hanovra (1974, 1984, 1986, 1998).
Peste tot s-a bucurat de preţuirea şi aprecierea studenţilor şi specialiştilor din domeniul său de activitate. A fost un profesor extrem de meticulos şi exigent, care a dat agriculturii româneşti o pleiadă de specialişti de mare clasă.
Prin moartea lui, ţara a pierdut pe unul din cei mai aleşi fii, care a servit-o cu credinţă, şcoala agronomică pe cel mai bun organizator, iar specialiştii agricoli pe cel mai bun sfătuitor şi mai devotat susţinător.
Prof. CONSTANTIN TÂRZIU
Comentarii