Întâlnirea membrilor cenaclului „Nectarie” de la Vama de la sfârşitul lunii ianuarie s-a desfăşurat sub semnul entuziasmului unui nou început, dar şi al tristeţii despărţirii de un coleg, plecat prea curând la cele veşnice, prof. Petru Omania, în memoria căruia am păstrat un moment de reculegere.
Preşedintele executiv, scriitorul Ioan Mugurel Sasu, a făcut cunoscute celor prezenţi numeroasele invitaţii la colaborare sosite pe adresa cenaclului, fiind vorba despre participarea cu creaţii literare la alcătuirea unor antologii, la reviste literare, la concursuri zonale şi naţionale, în special pe teme umoristice. Referindu-se la activitatea membrilor cenaclului în luna ianuarie, Ioan Mugurel Sasu a apreciat că aceasta a fost vizibilă în presa judeţeană (unde au semnat Luminiţa Ignea, Paraschiva Abutnăriţei, Ioan Abutnăriţei), prin participarea la „Amiaza bucovineană” de la Iaşi, cu lansare de carte semnată de Paul Braşcanu, prin premiul obţinut din partea Societăţii Scriitorilor Bucovineni de către autoarea acestor rânduri, prin apariţia unor creaţii semnate de Luminiţa Ignea în publicaţia Asociaţiei Romanian Haiku, anul X de concurs. Artiştii fotografi Marina şi Dorin Sveduneac au deschis, la Vatra Dornei, expoziţia intitulată „Ipostaze bucovinene” cu prilejul Zilei Culturii Naţionale şi a omagierii lui Mihai Eminescu.
Momentul de istorie a fost dedicat Unirii Principatelor, distinsul prof. Ioan Cernat prezentând, ca de fiecare dată, informaţii foarte bogate despre condiţiile externe care au precedat şi au permis realizarea acestui deziderat al românilor, determinant în făurirea României moderne. Prof. Cernat s-a referit pe larg şi la situaţia internă, la rolul şi cerinţele divanurilor ad-hoc, la oamenii unirii, la importanţa reformelor realizate sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza.
Pentru că ne aflăm în anul Centenarului Marii Uniri, col. (r.) Ioan Abutnăriţei a reamintit importanţa actului unirii Bucovinei cu patria istorică. Un rol foarte important în cunoaşterea istoriei acestei provincii româneşti, a activităţii marilor personalităţi culturale şi politice din Bucovina, îl are Institutul „Bucovina” al Academiei Române, cu sediul la Rădăuţi. Vorbitorul a prezentat succint istoria înfiinţării acestei instituţii şi a publicaţiei „Analele Bucovinei”, o realizare deosebită a inimosului colectiv de cercetători din acei ani de început, pe care o continuă cu succes cei care activează în prezent, deţinători de doctorate în domeniu: Vasile Schipor, Ovidiu Bâtă, Marian Olaru, Rodica Iaţencu ş. a., la care se alătură cunoscute personalităţi ale culturii bucovinene din sudul şi nordul înstrăinat al provinciei, alţi numeroşi colaboratori. Col. Abutnăriţei a prezentat nr. 1 şi 2 din 2017 ale „Analelor Bucovinei”, cu sublinierea că în nr. 1 semnează un interesant articol prof. Cernat.
Am reamintit colegilor prezenţi că ianuarie a fost şi luna altor evenimente semnificative: Ziua Culturii Naţionale, zi în care, cu 168 de ani în urmă, se ivea pe lume „oglinda sufletului nostru”, Mihai Eminescu, am insistat şi asupra unei laturi a complexei personalităţi a genialului nostru înaintaş – modul în care s-a raportat la divinitate, sursă a numeroase dintre nemuritoarele sale poeme.
Scriitorul Gheorghe Solcan din Humor ne-a prezentat un nou coleg, Radu Stancu, autorul volumului „De la Coloana lui Brâncuşi la Columna lui Traian. 1,2,3,4 paşi pe harta Europei şi prin Europa. Fals tratat de călătorie”, volum ilustrat sugestiv de către maestrul Radu Bercea. Scriitorul şi muzeograful Ion Grămadă ne-a descreţit frunţile lecturând schiţa „Bucătarul mitropolitului”, de G. Băjenaru (legată de un anumit moment din viaţa lui Al. Ioan Cuza) şi ne-a informat că a realizat la muzeul său, cu prilejul Unirii Principatelor, o expoziţie tematică ce va fi deschisă pe tot parcursul anului, expoziţie ce cuprinde peste 60 de cărţi, documente, ilustraţii din colecţia particulară. Din creaţiile proprii au citit Luminiţa Ignea şi subsemnata, iar scriitorul Ioan Mugurel Sasu a conturat câteva proiecte de perspectivă privind activitatea din acest an, inclusiv următoarea ediţie a Festivalului Internaţional „Umor fără frontiere în Ţara de Sus” care, după cum se cunoaşte, a fost o manifestare de succes. Membrii cenaclului îşi propun ca şi în acest an să se înscrie, prin activitatea lor, în rândul celor care se străduiesc să cunoască, să promoveze şi să îmbogăţească zestrea culturală a Bucovinei şi a ţării.
Comentarii