BOOKiseli. De luat aminte

 Aflat destul de frecvent în atenţia lingviştilor, dar mai ales a vânătorilor de greşeli de exprimare imputabile celor care ar trebui să promoveze un stil de comunicare demn de a deveni model, pleonasmul a avut parte atât de abordări ample, care au ajuns până la alcătuirea de dicţionare sau elaborarea de lucrări ştiinţifice dedicate lui, cât şi de „procese” publicistice mai restrânse, de condamnare a erorilor de acest tip (în emisiuni TV, articole în ziare sau pe site-uri şi bloguri cu profil paralingvistic etc.).

Evitând aici să ne încâlcim în definiţii propuse, liste de asemenea stângăcii şi analize ale acestora, apelăm din nou, pentru instructive clarificări practice, la o sursă care s-a dovedit extrem de generoasă în multe privinţe: cartea regretatei Profesoare Lucia Boroş, „Greşeli semnalate în Gramatica Academiei Române…”, care, în capitolul cu precădere rezervat erorilor din noul tratat (2005, 2008), depistează vreo 30 de cazuri de exprimări pleonastice. Le vom ocoli pe cele prea apropiate de terminologia gramaticală, oprindu-ne la acelea care pot fi întâlnite în vorbirea (scrierea) curentă sau în limbajul publicistic ori oficial. Opinia autoarei o prezentăm după citatul incriminat, menţionând volumul şi pagina de unde acesta a fost excerptat.

  • propria ta conştiinţă” (ediţia 2008; vol. I, p.222). „Construcţia – precizează L. B. – este pleonastică şi are ca efect emfaza (cf. propria conştiinţă, conştiinţa ta)”.
  • micul orăşel” (I, 461). Este – se apreciază – „ un pleonasm frecvent în exprimarea reporterilor sentimentali”; se propune „în pitorescul orăşel de munte”.
  • „Pentru a nu se mai repeta” (I, 492). „Chiar într-un enunţ emfatic, pleonasmul a nu se mai repeta nu este recomandabil să apară”, fiind preferabil, adăugăm noi, să-l eliminăm pe mai din enunţ sau să-l înlocuim pe repeta cu alt verb, în funcţie de context – întâmpla, produce etc.
  • „s-a respins în unanimitate de toţi participanţii” (II, 54; corect: „în unanimitate de către participanţi”).
  • îşi plânge suferinţa” (II, 63). „Enunţul este pleonastic, întrucât verbul şi substantivul fac parte din aceeaşi arie semantică… Numai în stilul beletristic este posibilă acceptarea construcţiei date (cf. vântul îşi plânge suferinţele pe toate cărările codrului cu glas de frunze moarte)”.
  • propria-i casă; propria-i casă veche; propria-i casă de la ţară…” (II, 90). „Aceste grupuri de cuvinte şi structuri complexe nu sunt corecte, deoarece cuprind acelaşi pleonasm, constând în repetarea ideii de posesie prin adjectivul propria şi cliticul pronominal în dativ –i (cf. propria casă, casa lui /ei; casa-i).”
  • Şi-a spus sieşi însuşi.” (II, 97) – construcţie care „nu se justifică nici măcar prin dorinţa autorului enunţului de a obţine efectul emfazei şi nu este admisă nici măcar într-o piesă de teatru” (corect: şi-a spus sie însuşi).
  • „n-ar mai continua” (II, 103); „unul din cele mai frecvente” pleonasme (corect: n-ar continua).
  • Mereu aceeaşi, situaţia se repeta…” (II, 103). „…alăturarea a trei cuvinte cu sens apropiat: adverbul mereu, verbul se repeta şi pronumele demonstrativ aceeaşi, cu valoare adjectivală (sin. neschimbată). (cf. Mereu aceeaşi, situaţia fără ieşire îi exaspera…)”.
  • „îşi are întreaga avere la bancă” (II, 155). A avea avere este considerat de L. B. un pleonasm frecvent, soluţia evitării acestuia fiind, aici, înlocuirea lui are cu ţine, deţine, păstrează.
  • Concluzia rezultă din cele spuse anterior.” (II, 439). „Alăturarea cuvintelor concluzia rezultă” este pleonastică, întrucât cuvântul concluzie semnifică «o judecată nouă, care rezultă (ş.a.) din alte judecăţi date». (cf. Rezultă din cele spuse anterior că se vor reduce cheltuielile.)”.
  • „…în ziua aniversării a zece ani…” (II, 492). Pleonasmul aniversării a zece ani „se putea evita” (cf. Te-am aşteptat ieri, în ziua împlinirii a zece ani de la absolvirea liceului).”.
  • „…ne-am continuat totuşi drumul mai departe” (II, 598). „Pleonasmul a continuat mai departe este unul din cele «clasicizate».”
  • „Mai are o singură şansă de reuşită…” (II, 659). „Grupul substantival «o singură şansă de reuşită» cuprinde încă un pleonasm dintre cele «clasicizate» (cf. şansă – noroc, circumstanţă favorabilă; sorţi de reuşită, posibilităţi de reuşită).”

N-ar fi de adăugat, în final, decât că e bine să luăm aminte şi să evităm, pe cât posibil (fiindcă graniţa care desparte ceea ce e corect de greşeală este, uneori, o „linie” foarte subţire şi deci greu de remarcat), astfel de neglijenţe în exprimare.

I.NEDELEA

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: