Un sfert de veac

Nu ştim dacă mai sunt astăzi adversari înverşunaţi ai parteneriatului Schwaben – Suceava – Cernăuţi, aşa cum fuseseră unii atunci când se punea problema semnării unui document în acest sens. Aflând despre opoziţia unor oameni politici, istorici sau jurnalişti din sudul Bucovinei faţă de semnarea parteneriatului, vrednicul de amintire preşedinte al Consiliului Regional Schwaben, dr. Georg Simnacher, cel ce a luptat cel mai viguros pentru a se crea bazele unei relaţii mai strânse între şvabii repatriaţi foşti trăitori în Bucovina şi bucovinenii de astăzi din spaţiile geografice ale Sucevei şi Cernăuţilor, preşedintele bavarez a decis să-i înfrunte pe opozanţi în chiar fieful lor – Consiliul Judeţean. Într-o şedinţă memorabilă s-au pus pe masă toate cărţile, Georg Simnacher demontând piesă cu piesă mecanismele împotrivirii. El a arătat că, omeneşte, reluarea unor legături între foşti trăitori în acelaşi spaţiu geografic este un fapt firesc. Ca o reîntâlnire a neamurilor. Dar a câştiga bunăvoinţa şi sprijinul nemţilor (ulterior şi al francezilor) în chiar inima Europei, într-o vreme în care bătălia noastră pentru cucerirea Cetăţii era în toi, reprezenta un atu remarcabil pentru noi, căci angajam astfel avocaţi din cele mai mari şi mai puternice naţiuni ale Europei.

Şi astfel dr. Georg Simnacher a convins, statul român dându-şi acordul pentru asocierea tripartită. Cum au evoluat ulterior lucrurile ştim. Dispariţia din viaţă a preşedintelui şvab a redus însă din amploarea implicării şi entuziasmul părţilor.

Cu toate acestea, luându-şi pe deplin în serios rolul asumat în parteneriat, iată că, sărbătorindu-şi totodată vârsta – 25 de ani de la înfiinţare –, Institutul „Bucovina” din Rădăuţi, consecvent cu sine însuşi, se află în pragul (vineri, săptămâna aceasta) organizării celei de-a 25-a ediţii a sesiunii anuale de referate şi comunicări ştiinţifice, asumată de cele trei părţi (şi organizată alternativ în cele trei oraşe – Augsburg, Cernăuţi, Rădăuţi) încă de la începuturi. Din păcate, doar Rădăuţiul o mai organizează, primii care au renunţat fiind cei de la Cernăuţi, care par a lăsa impresia că n-ar fi având suficiente resurse istorice pentru a contribui cu viziunea lor la realizarea propusei Enciclopedii a Bucovinei. De la tribuna de la Rădăuţi însă vor conferenţia, alături de cercetători români ai istoriei provinciei, şi personalităţi din Germania, Ucraina şi Republica Moldova, preocupate de această temă.

Un sfert de veac este o vârstă. Demonstrată, iată, de „tânărul”, dar prestigiosul deja, centru de cercetare al Academiei Române de la Rădăuţi.

Print Friendly, PDF & Email

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

Sumarul ediţiei: