Dacă ar fi să caracterizăm succint activitatea cenaclului „Nectarie” de la Vama, am putea spune că aceasta se remarcă prin continuitate, consecvenţă şi seriozitate, dovedite de mulţi dintre membrii săi, dar mai ales de preşedintele executiv, scriitorul Ioan Mugurel Sasu, organizatorul şi animatorul întâlnirilor.
În acest capricios sfârşit de aprilie, ne-am bucurat şi de vizibilitate în presa judeţeană, şi de o reuşită lansare a cărţilor recente ale scriitorilor Sorin Cotlarciuc şi Ioan Mugurel Sasu, la Iaşi, în cadrul „Amiezii bucovinene”, sufletul organizării unui asemenea moment fiind tot o vămeancă de origine, preşedinta Asociaţiei „Universul prieteniei”, Rodica Rodean. În recenta întâlnire a cenaclului „Nectarie” s-a recurs şi la obişnuita revistă a presei, şi la momentul de istorie, unul parcă mai incitant decât altele. Profesorul Ion Cernat a adus în atenţia celor prezenţi o pagină din istoria interbelică, una controversată şi agitată – domnia lui Carol al II-lea. Pertinenta prezentare a istoricului Cernat a stârnit dezbateri vii şi mai multe întrebări care şi-au găsit răspunsul din partea specialistului. S-a desprins concluzia că avem o istorie ce trebuie cunoscută şi asumată aşa cum a fost, cu bune şi cu rele, pentru a ne putea înţelege mai bine prezentul. A fost un prilej pentru Ioan Mugurel Sasu să evoce şi câteva personalităţi din trecutul şi din prezentul localităţii. O pagină din istoria Bucovinei a parcurs col. (r.) Ioan Abutnăriţei, care s-a referit la „chestiunea ţărănească” la începutul sec. al XX-lea, aşa cum a fost reflectată în publicaţia „Neamul românesc”, condusă de Nicolae Iorga, un număr din septembrie 1906. Şi pentru că ne aflăm într-un cenaclu în care se cultivă cu asiduitate umorul, col. Abutnăriţei a prezentat şi cartea recentă a unui bun prieten, scriitorul şi jurnalistul Vasile Bîcu din Cernăuţi, preşedintele Societăţii pentru Cultura Română „Mihai Eminescu”. Intitulată „Motiv de toamnă”, cu o copertă extrem de sugestivă şi reuşită, cartea cuprinde texte lirice, dar şi multe epigrame (autorul fiind şi un talentat epigramist), din care propunătorul a lecturat câteva.
Reuşite poeme într-un vers, pe care autoarea le-a intitulat „Poeme de buzunar” a citit poeta Anica Facina, texte publicate în acest an în prestigioasa revistă „Vatra veche” din Tg. Mureş, condusă de scriitorul Nicolae Băciuţ. Sensibile poeme scrise cu mai mulţi ani în urmă sau recent (în acestea fiind oglindite realităţi şi trăiri prezente) a citit poetul Vasile Cristea. Ion Grămadă şi-a exprimat sentimentele pentru urbea în care trăieşte printr-o cuprinzătoare legendă a Câmpulungului, prin care a amintit că oraşul de la poalele Rarăului vine din „vechi istorii”. Luminiţa Ignea a demonstrat har poetic prin lectura a trei poeme pe teme diferite. Cu emoţie, aflându-se pentru prima dată la o şedinţă de cenaclu, a citit tot poezie şi Liliana Axentoi. M-am alăturat colegilor poeţi cu două texte, despre primăvară şi despre implacabila curgere a vieţii noastre, care ne lasă mereu datori. Pentru a nu cădea în melancolie, Simion Tudurean ne-a înviorat cu două texte satirice, dintr-un volum aflat în pregătire.
Ar fi fost de neconceput ca Marian Călinescu să nu ne surprindă cu ceva mai puţin cunoscut. De data aceasta, urmărind în biblioteca din New York titlurile din „Gutenberg Project”, n-a găsit niciun autor român(!), ci doar o interesantă carte despre România, scrisă de către englezul James Samuelson în 1882, din care se desprinde o frumoasă descriere geografică (autorul fiind impresionat mai ales de zona de munte), imagini ale unor realităţi mai puţin plăcute, dar şi o interesantă radiografie a situaţiei geopolitice în care se afla România atunci, cu nominalizarea factorilor de care depindea viitorul acestei ţări (atenţionându-ne că istoria se repetă!). Oricum, timpul petrecut în şedinţele cenaclului de la Vama este unul câştigat pentru cei prezenţi.
Comentarii