La final de Gerar, fiecare dintre elevii clasei a VIII-a de la Şcoala Gimnazială Bălcăuţi a fost un Cireşar. Această metamorfoză a fost posibilă datorită faptului că şcoala din localitate a fost gazda Cercului pedagogic al profesorilor de limba şi literatura română din zona Rădăuţi III.
Tematica activităţii de formare continuă a fost „Evaluarea –componentă esenţială a procesului instructiv-educativ”. Activitatea a debutat cu susţinerea unei lecţii demonstrative de către dna prof. Lăcrămioara Grigorciuc. A fost o lecţie de recapitulare, sistematizare şi evaluare a cunoştinţelor despre textul epic. Textul suport a fost volumul II din seria „Cireşarii” de Constantin Chiriţă – „Castelul fetei în alb”.
Activitatea a continuat cu un schimb de bune practici realizate în cadrul atelierelor metodice şi a fost coordonată de responsabilele cercului pedagogic – dna prof. Camelia Fraseniuc şi dna prof. Carmen Daniela Andriiciuc.
Grupul de folk „Mirsin” din Bălcăuţi – coordonat de dl prof. Petru Şoiman – a prezentat un scurt program artistic în faţa profesorilor prezenţi la activitate.
În cuvântul de autoevaluare, dna prof. Lăcrămioara Grigorciuc a spus: „Mi-am început cariera didactică ca educator într-un centru de plasament. După cinci ani, am revenit în satul meu natal devenind învăţătoare. Între timp, am absolvit Facultatea de Litere din cadrul Universităţii «Ştefan cel Mare» Suceava, specializarea Ucraineană-Română.
Din anul şcolar 2011-2012 funcţionez ca profesor de limba şi literatura română la Şcoala Gimnazială Bălcăuţi. Am păşit pe un drum nou, înarmată cu un bagaj solid de noţiuni teoretice şi cu o bogată experienţă didactică… dar dintr-un cu totul alt domeniu. Şi iată-mă un umil ucenic, bătând la porţile unei profesii atât de importante pentru societate. M-am apucat de muncă…, de citit din experienţa colegilor şi de aplicat bunele lor practici în activitatea mea. Azi a fost o zi de foc pentru mine susţinerea unei lecţii demonstrative care să constituie un exemplu de urmat pentru toţi cei prezenţi.
După cum se ştie, stimularea lecturii şi dezvoltarea competenţelor de lectură sunt componente ale finalităţilor educaţionale, în general, şi competenţe cheie în orele de literatură română, în special, fapt pentru care profesorul caută şi elaborează permanent noi strategii didactice pentru atingerea lor. Acest lucru mi-am propus şi eu astăzi… Am conceput un proiect didactic respectând principiul accesibilităţii textului literar şi al adecvării lui la particularităţile de vârstă şi de grup, precum şi utilizarea unor metode şi mijloace didactice diverse pentru a facilita receptarea textului literar. Demersul didactic întreprins astăzi şi-a propus evaluarea cunoştinţelor elevilor în ceea ce priveşte textul epic, capacitatea acestora de a redacta diverse texte conform unor cerinţe date precum şi medierea culturală între carte şi elevi.
M-am străduit ca în orele de studiu alocate romanului, încheiate astăzi cu această lecţie demonstrativă, să am în vedere, ca de fiecare dată, cele patru coordonate care vizează lectura literară: textul (capacitatea elevilor de a citi şi înţelege informaţia dată), precum şi contextul (încadrarea textului într-un gen literar, într-o specie literară sau în universul literar al scriitorului abordat), subtextul (semnificaţia personajelor, perspectiva naratorului şi a naraţiunii) şi posttextul (prin impresiile legate de lectură şi argumentele empatice, elevul este condus spre crearea unui sistem de valori şi principii morale, precum şi dezvoltarea gustului pentru frumos, însuşirea şi utilizarea cotidiană a unui limbaj expresiv etc.).
Nicolae Manolescu afirma că: „A citi înseamnă a învăţa, e o formă de experienţă sau, mai bine zis, un multiplicator pentru experienţele noastre, căci dacă ne-am mărgini la ceea ce putem trăi sau vedea în jurul nostru într-o viaţă de om, am fi săraci. Cred, din contra, că cititul furnizează vieţii o enormă cutie de rezonanţă, în care întâmplările trăite de noi se confruntă cu cele trăite sau imaginate de alţii şi în care, prin comparaţie, semnificaţiile le sporesc considerabil”.
Acest crez încerc să-l sădesc şi în conştiinţa elevilor mei… Sper să-mi iasă într-un procentaj cât mai mare. Se spune că munca unui profesor se vede peste ani. Experienţa la catedră m-a învăţat însă că munca unui profesor se vede peste ani sau niciodată. Sau cine ştie?… Poate sunt şi eu asemenea vasului crăpat…, aşa umilă şi nefolositoare cum mă simt uneori, cine ştie câte flori neştiute de mine au înflorit udate fiind de vorbele-mi rostite – an după an – în faţa elevilor mei?”.
În plină iarnă, la Bălcăuţi au înflorit „cireşii”: elevii clasei a VIII-a din localitate. Membrii ai unei comunităţi ucrainene bine închegate, aceşti copii au demonstrat că au competenţe de comunicare orală şi scrisă în limba română foarte bine dezvoltate.
CONVALIA HREHORCIUC
Comentarii