În ziua de 10 octombrie 1897, la Rădăuţi s-a deschis prima şcoală de agronomie cu limba de predare română din Bucovina. Evenimentul s-a desfăşurat prin inaugurarea solemnă la care au participat contele Goess şi consilierul gubernial de Fekete, iar Comitetul Ţării a fost reprezentat de baronul Nicu Mustaţă. Înfiinţarea unei şcoli agronomice româneşti la Rădăuţi şi apoi la Coţmani, în perioada dominaţiei Imperiului Habsburgic, era o mare cerinţă pentru dezvoltarea agriculturii în această zonă.
Primul director al acestei şcoli de agronomie a fost numit ing. Andronic Motrescu, absolvent al Academiei Agricole de la Altenburg, Ungaria. Agronomul Andronic Motrescu este autorul primului manual de agricultură din Bucovina scris în limba română, intitulat „Carte de agricultură pentru şcolile de agricultură inferioare şi elementare precum şi pentru uzul agricultorilor practici” (1905).
Născut în anul 1852, în Crasna Putnei, districtul Storojineţ, în familia lui Fădur şi Eugenia Motrescu, Andronic a crescut în mediul rural, unde activităţile de bază erau munca pământului şi creşterea animalelor. După cursurile primare din satul natal, a urmat liceul la Năsăud, iar la absolvire primeşte o bursă pentru Academia de Agricultură din Altenburg. La absolvire devine administrator pe moşia baronului Nicolae Mustaţă şi apoi, la obţinerea diplomei de inginer agronom, se căsătoreşte şi ajunge să-şi administreze propria moşie din satul Gropeni (azi comuna Bălcăuţi). Îşi începe cariera didactică la Calafindeşti, ca profesor şi director, iar în anul 1896 este propus director la Şcoala Agronomică din Rădăuţi.
La început, şcoala agricolă a funcţionat într-un local construit în acest scop pe strada 1 Mai, iar înfiinţarea ei s-a datorat insistenţei populaţiei oraşului, dar şi ca urmare a intervenţiei deputaţilor români din Dieta Bucovinei, în special a lui Ioan cavaler de Volcinschi. Şcoala de agronomie a funcţionat apoi în alte clădiri, între care cea de pe strada Dimitrie Onciul şi acum în localul din strada Putnei. Au funcţionat ca directori la această şcoală mai mulţi profesori, începând cu Andronic Motrescu. Între aceşti profesori enumerăm: Vasile Coroamă, Constantin Popovici, Arestide Palievici, Octavian Ciobâcă, Adrian Botezat şi Florin Drâmbă – directorul cu cea mai îndelungată durată a managementului şcolar din istoria liceului, peste 20 de ani.
Bogăţie de date, fapte şi evenimente, evocări privind profesorii şi directorii şcolii ca şi alte realităţi din îndelungata istorie a învăţământului agricol din Bucovina ne oferă paginile cărţii „Rădăcini în glia Bucovinei” (Ed. Cygnus, Suceava, 2006), volum elaborat cu trudă, pasiune şi pricepere de prof. Gheorghe Schipor.
Comentarii