Marea spaimă

Moto: „Nulla salus bello; pacem te poscimus omnes!”

(lat. „Nu-i nicio scăpare în război; cu toţii cerem de la tine pacea!”)

Acum, când ştim sigur că peste 52% dintre alegătorii din Republica Moldova poartă pufoaică, la fel ca Dodon, putem spune că Uniunea Europeană, care funcţionează pe bază de gaz rusesc, nu este atractivă pentru cea mai mare parte dintre moldoveni, cărora le este indiferent în care parte a globului slugăresc. Cei care ar fi vrut să-şi dea votul pentru Maia Sandu manifestează acum pe la Chişinău, în speranţa anulării alegerilor, dar, slabă speranţă, dacă s-a ajuns la mâna Curţii Constituţionale. Cum s-a aflat rezultatul alegerilor, şi analiştii noştri, învăţaţi şi nărăviţi în a-şi da cu părerea că Republica Moldova se mută spre est, cât mai aproape de Moscova, Dodon a declarat că va rupe acordul cu UE, optând pentru sfera de influenţă a Rusiei şi pentru negarea vehementă a tot ce-i românesc. Degeaba zice el că va fi preşedintele tuturor moldovenilor de dincolo de Prut, într-o ţară cu individualitate proprie, dar n-a mai spus nimic despre suveranitate şi independenţă. Ce importanţă mai are, în situaţia dată, intervenţia preşedintelui Iohannis? Niciuna! Seamănă mai degrabă cu amestecul în treburile altuia, nimeni n-a rămas impresionat, nici manifestanţii de la noi, iar Dodon nici n-a luat în seamă ce i s-a spus. Dar dacă stăm să ne gândim ce-ar fi trebuit să facă moldovenii – mai ales cei care au fost colonizaţi acolo de către Rusia ţaristă şi Uniunea Sovietică, în condiţiile în care Bulgaria, Ungaria, Cehia şi Slovacia şi-au întors şi ele faţa spre Răsărit?! Şi aceste ţări „foste” au simţit o mare dezamăgire faţă de UE, au simţit că ele sunt forţă de muncă ieftină pentru înflorirea multilaterală a capitalismului european. Cât ne priveşte pe noi, pe români, suntem cu exploatarea în Europa şi cu apărarea în SUA! Încă trebuie să ne considerăm bucuroşi că, dacă ne lasă din mână Trump, rămânem la mâna lui Soros. Şi toate ni se întâmplă când se împlinesc doi ani de când Klaus Iohannis stă în jilţul lui Mihai Viteazul care avea, pentru apărare, alocaţi mai mult de 2% din PIB.

Dacă încercăm să aflăm mai mult, din nevoia de exerciţiu, „starea naţiei”, putem spune că stăm rău: în interior se desfăşoară o campanie electorală încrâncenată (sorosiştii vor puterea, toată puterea, necondiţionat), iar în exterior se profilează o ameninţare necruţătoare, vin ruşii. Unii şi-au pus averile la adăpost, împreună cu femeile şi progeniturile, alţii fac exerciţii de retragere a cuvintelor spuse fără păsare la bodegă şi în parlament, umblă prin dicţionare să înveţe cum se spune în ruseşte „bine aţi venit” pentru că, nu-i aşa, trebuie să trecem cu bine şi această a 14-a ocupaţie rusească, după care vom mai vedea noi ce facem. Să reţinem că sunt printre noi români de-ai noştri, poate că au şi doctorate, specializaţi în lins cizmele străine, a căror coloană flexibilă este gata să se aplece în faţa celor care aduc „lumina de la răsărit”. Dacă credeţi prostia asta cu „Ponta, agent rus”, vă priveşte, dar mă simt obligat să vă spun că ruşii nu se lasă la „gura” unuia ca Ponta, au şi ei pretenţia lor. Ăsta, Ponta, e bun în politica internă, în campanii electorale, să se lamenteze cu „ce-am fost şi ce-am ajuns”, nu-l văd, ca Alina, agent al lui Putin.

Câtă dezamăgire pe clasa noastră politică când a aflat că la Casa Albă a venit Donald Trump! Auzi, d-le, să-ţi plăteşti apărarea, când tu eşti într-o poziţie geostrategică de invidiat, eşti partener, eşti aliat NATO, ai trimis oameni (cât costă oamenii?) prin toate zonele fierbinţi, şi nici nu vine Trump la noi să-i spunem câteva de la obraz! Vezi, bă, dacă duci o politică de râmă de bălegar! Cum adică? Se zgâlână lumea, se încearcă renunţarea la încrâncenare şi la strâns de gât, se revine la valori, şi tu, nărăvit în rele, ultraprogresist şi democrat până la Mizil, jucător pe o singură carte, ai vrea să vină Hillary Clinton să-l ia de guler pe Putin şi să ţi-l aducă ţie, să-ţi ceară îndurare. Ar trebui să fim bucuroşi dacă s-ar ajunge la o destindere, să nu trăim cu frica-n sân şi să tremurăm la fiecare schimbare politică. Că va trebui să facem mai mult pentru propria noastră apărare, nu încape îndoială, fiindcă nu-i bine (trecutul nostru o arată) să te laşi pe alţii în ce priveşte securitatea şi integritatea teritorială. Apoi, să avem în vedere că orice modificare în politica externă înseamnă şi o nouă gândire şi regândire a parametrilor de securitate. Lenea de-a gândi ne-a făcut mult rău, dar totdeauna acest rău a fost plătit de cei mulţi, contemporani cu lipsa voastră de gândire. Ascultaţi: dacă vin ruşii peste noi, vin din cauza prostiei şi hoţiei voastre. Puteţi să vă temeţi!

Comentariile sunt închise.

Crainou.ro nu este responsabil juridic pentru continutul textelor postate cu titlul de comentariu. Responsabilitatea pentru continutul comentariilor revine, in exclusivitate, autorilor. Comentariile nesemnate (sau neinsotite de o adresa de e-mail valida!), comentariile injurioase, calomnioase, ilegale (antisemite, xenofobe, rasiste etc.) sau fara legatura cu subiectul nu vor fi publicate!

SUMARUL EDIȚIEI