Era spre sfârşitul secolului al XIX-lea, mai precis în anul 1896, Făurar, 16, când s-a înfiinţat la Arbore Societatea Culturală „Lumina”. Un grup de 82 de persoane, preoţi, intelectuali şi ţărani arboreni s-au constituit în această societate, devenind membri fondatori. N-aveau un sediu, dar s-au întrunit în clădirea cooperativei din sat, prin bunăvoinţa patronului acesteia. Beneficiind de ajutorul unor învăţători din sat, au întocmit statutele societăţii, şi-au ales organele de conducere şi un plan care cuprindea „răspândirea culturii în rândurile ţărănimii şi nu numai, şi slăvirea eroilor neamului românesc”. Interesant este că au primit acceptul autorităţilor austriece să se constituie într-o asemenea societate.
Imediat după anul 1900 (nu este precizată data) societatea proaspăt înfiinţată şi-a schimbat numele în Căminul Cultural „Luca Arbure”, titulatură sub care a funcţionat până la război. Apoi s-a numit simplu Căminul Cultural Arbore. Din păcate, după 1990, deşi a revenit la numele de „Luca Arbure”, toate formaţiile artistice ale acestuia s-au autodesfiinţat, „beneficiind” şi de dezinteresul noilor autorităţi, pe care le interesa numai şi numai politica şi puterea. A rămas în activitate numai prin entuziasmul membrilor săi, care activau în cadrul acestuia, unii de zeci de ani, doar renumita formaţie de jocuri populare bărbăteşti. Iar, după trecerea la cele veşnice a lui Gheorghe Buliga, poreclit „Bocu”, şi îmbolnăvirea lui Ioan Pahomi, care l-a urmat la conducerea acestei formaţii, aceasta n-a mai evoluat pe nicio scenă, deşi entuziasm există; dar numai din partea membrilor ei. E drept, s-au pus bazele unei formaţii de jocuri populare mixte, dar mai este până ce aceasta îşi va câştiga notorietatea pe care-a avut-o, cea de jocuri populare bărbăteşti.
Ne-am gândit că cei 120 de ani de activitate nu pot trece pe neobservate şi, de aceea, în ziua de 29 septembrie a.c., am organizat „Ziua culturii arborene” în carul căreia s-au desfăşurat lucrările unui simpozion aniversar, a fost vernisată o expoziţie de pictură cu lucrări de-ale lui Şerban Rusu-Arbore, o expoziţie de carte închinată lui Stelian-Gruia Iaţentiuc, o expoziţie de pictură a profesorului pictor Ioan Bodnar şi una de filatelie cu temele „Perlele Bucovinei” şi „Splendoarea costumului populat românesc.”
Întreaga manifestare fost organizată, în colaborare, de Primăria şi Consiliul Local Arbore, Fundaţia „Episcopul Grigorie Leu”, sub egida Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina (SCLRB).
Toate manifestările au fost organizate în sala de festivităţi a şcolii Gimnaziale „Luca Arbure” (director, prof. Vasile Pahomi), în care au fost amenajate expoziţiile menţionate.
Prin invitaţii scrise şi prin discuţii de la om la om, precum, şi printr-un anunţa transmis prin staţia de cablul tv din localitate au fost anunţaţi 150 foşti artişti din formaţiile căminului, dar şi toţi cetăţenii comunei, să participe şi să se bucure alături de organizatori. A venit cam o treime din cei anunţaţi. Am avut alături de noi şi o delegaţie a SCLRB, condusă de prof. Petru Bejinaru, vicepreşedinte.
În alocuţiunea sa, Vasile-Dan Tiperciuc, primarul comunei, a trecut în revistă activitatea desfăşurată în această perioadă, felicitându-i pe artiştii noştri amatori pentru succesele repurtate reprezentând căminul nostru cultural şi comuna pe scenele pe care au evoluat în toată ţara.
A fost prezentat şi un mesaj de felicitare din partea prof. Gheorghe Sturzu ex-director al acestui cămin cultural, care, din motive de sănătate, n-a putut participa. Le-a mulţumit călduros acelora care, chiar de-a lungul a trei sau patru decenii, au evoluat în rândurile unei formaţii artistice. Emoţionat mesaj!
A urmat preotul Constantin Bereholschi, ajutat de Gheorghe Pahomi, cântăreţ bisericesc, care, aşa cum se obişnuieşte la români, făcut şi o slujbă de pomenire în memoria acelora care au trecut la cele veşnice, foşti membri ai acestor formaţii.
Nu se terminase slujba, când am auzit pe cineva cântând la uşa sălii. Am aşteptat să se termine slujba şi-am ieşit la uşă, unde… Era o parte din membrii grupului vocal „Păstrătorii tradiţiilor” de la biserica din Marginea, conduşi de cântăreţul bisericesc Aurel Halip. Au stârnit aplauze furtunoase, anunţându-se prin „Cântă cucu-n Bucovina” care, se ştie de-acum, este imnul Bucovinei. I-am lăsat să mai cânte două cântece şi i-am invitat să ia loc în sală. Urma să mai cânte pe parcursul manifestării.
Intrându-se în ordinea de zi, prof. Irina Ducra, profesor de desen la Colegiul Naţional „E. Hurmuzachi” din Rădăuţi, a vorbit despre personalitatea pictorului şi graficianului Şerban Rusu-Arbore (născut acum 90 de ani). A accentuat faptul că pictorul a reprodus în tablouri pe membrii familiei sale, oameni din sat în frumoasele lor costume naţionale, în special fete, de asemenea preocupările sătenilor şi foarte multe peisaje din împrejurimile satului. A avut atâtea expoziţii în ţară şi în străinătate, încât n-au putut fi menţionate toate. A prezentat tablourile afişate în expoziţie, pe care le-a comentat. Din păcate, n-am putut prezenta în expoziţie mai multe tablouri, donate de distinsa lui soţie, tablouri care se află la Muzeul Judeţean Suceava. Poate cu altă ocazie.
Despre Stelian-Gruia Iaţentiuc (decedat acum 20 de ani) a vorbit dra învăţătoare Liliana Ursan. L-a prezentat în cinci ipostaze: om al satului, profesor universitar, poet, prozator şi traducător din română în ucraineană şi invers. A citit din volumul „Baladele Arborei” cea despre satul Arbore şi cea despre Toader Hrib.
Mare surpriză a fost şi apariţia unei fetiţe, Alina Zaharia, interpretă de muzică populară bucovineană. Mi-a spus c-a venit împreună cu mama ei, pentru a-i cinsti pe toţi arborenii pentru activitatea lor culturală. Şi, când te gândeşti că este doar în clasa a V-A… Dar are o voce de aur ! Felicitări ţie, Alina, părinţilor tăi şi profesorului care te îndrumă! Este originară din Măneuţi, dar acum este elevă a Şcolii Gimnaziale „M. Eminescu” din Rădăuţi.
Creaţia literară a poetului popular Gheorghe Manoilă (80 de ani de la naştere) este prea puţin cunoscută de oamenii satului nostru, deşi el a fost un reprezentant de seamă al Cenaclului Literar „Luca Arbure”. După ce-am prezentat tematica poeziilor sale – oamenii satului, lupta pentru pace şi prezentarea defectelor omeneşti –, am citit fabula „Un lup, un miel şi-un şef contabil”, care a fost primită cu aplauze şi-a stârnit râsul spectatorilor.
Trecut prea timpuriu la cele veşnice, a lăsat destule poezii, chiar multe. Din proprie iniţiativă i le-am strâns într-un volum, pe care l-am dat la tipărit şi l-am prezentat asistenţei. Între coperţile lui am strâns 32 de poezii, volumul având 152 de pagini, deoarece unele texte sunt adevărate poeme, iar cele două urături sunt destul de lungi. Am tipărit doar zece exemplare, punând la dispoziţie, câte unul, bibliotecii comunale, bibliotecii şcolii, iar celelalte împărţindu-le câtorva spectatori.
O altă personalitate artistică puţin cunoscută, născută acum 120 de ani, deci de-o vârstă cu căminul cultural, a fost Veronica Irimescu. A excelat în interpretarea doinelor şi a baladelor populare, fără acompaniament muzical, şi a bocetului. Dacă i se povesteau câteva lucruri din trecutul unui decedat, era în stare să improvizeze un bocet de câteva minute. Ea a fost aceea a readus în viaţa culturală şi „gâţele”, renumita podoabă pe care şi-o confecţionau fetele de-acum un secol şi şi-o puneau pe cap.
A urmat apoi înmânarea diplomelor de vrednicie pentru cei care-au cântat, jucat sau interpretat ani la rând şi, poate, cum am arătat mai sus, chiar zeci de ani. Celor care nu s-au putut deplasa la festivitate, diplomele le-au fost trimise acasă.
La invitaţia primarului, au venit şi profesorii Octavian Ciobîcă, cu prezentare de carte, şi Ioan Bodnar, cu o expoziţie de pictură. Octavian Ciobîcă şi-a prezentat cea de-a cincisprezecea carte de poezie, cu titlul „Arbore – sanctuarul tradiţiilor bucovinene”, aprecierile fiind din cele mai elogioase. Despre carte şi autorul ei au vorbit elogios prof. Ioan Prelipceanu şi subsemnatul.
A urmat profesorul pictor Ioan Bodnar, care a venit cu 32 de picturi, toate cu subiecte din Bucovina: peisaje de poveste, oameni, case, biserici, mănăstiri. Celor interesaţi le-a explicat totul. Într-un interviu pentru televiziune a spus, printre altele: „Acum 11 ani am avut iniţiativa de-a organiza o tabără de pictură la Rădăuţi. Am avut sprijinul autorităţilor din municipiul Rădăuţi. Anul acesta am desfăşurat cea de-a XI-a ediţie a acestei tabere. Este o tabără internaţională. Au participat pictori din Estonia, Lituania, Belarus, Slovenia, Cehia, Ucraina şi România. Acum expunem operele lor. Sperăm să putem organiza tabăra şi în anii următori. Tema taberei este «Bucovina – trecut, prezent şi viitor»”.
După terminarea manifestărilor, participanţii au putut admira diploma originală obţinută de „Corul arcăşesc din Arbore”, acordată de Biroul Arcăşesc Central din Cernăuţi, în rang de medalie de argint, cor dirijat de cântăreţul bisericesc Gavril Popovici. Toţi s-au mirat cât de veche este această formaţie corală.
Pe toată durata manifestării spectatorii au răsplătit cu aplauze generoase cele prezentate. Poate că cei mai aplaudaţi au fost micuţa Alina Zaharia şi cei patru componenţi ai grupului vocal „Păstrătorii tradiţiilor” din Marginea: Aurel Halip, Andrei Halip, Traian Mihăilescu şi Gheorghe Bodnărescu.
Şi cum spectatorii au apreciat cele văzute şi auzite, am cules câteva impresii: „Măi, măi, nu ştiam toate acestea care ni s-au povestit astăzi. Vrem să aflăm şi mai multe.” (C.P., 82 de ani); „Aşa cum se face la Marginea trebuie să facem şi noi, la Arbore. Numai să fie cineva care să ne strângă pe toţi.” (V.P., 78 de ani); „Oare de ce s-au distrus toate formaţiile noastre? De ce nu se mai fac altele? N-are cine le face? (T.V., 73); „Aş veni oricând să mai aud şi să văd aşa ceva. Parcă-ţi încălzeşte sufletul. Bravo celor care ne arată !” (I.M., 43); „Şi eu aş veni în corul căminului, doar cânt în cel al bisericii.” (A.P., 43 de ani)
Sunt constatări, unele chiar amare, dar sunt reale şi care ne demonstrează că oamenii nu sunt indiferenţi faţă de situaţia reală din comunitate şi, ce este mai important, sunt preocupaţi de viitorul lor cultural şi al comunităţii. Numai să aibă cine să audă şi să pună în practică cele semnalate de ei!
În aceeaşi zi, la Oficiul Poştal din Arbore a fost lansat un plic special, pe care era trecută fotografia căminului cultural în haina sa nouă şi fotografiile celor despre care s-a făcut vorbire la eveniment: Şerban Rusu-Arbore, Stelian Gruia-Iaţentiuc, Veronica Irimescu şi Gheorghe Manoilă. Acelaşi plic a fost înmânat tuturor participanţilor, iar 300 de bucăţi au fost lăsate la şcoală, pentru a fi înmânate elevilor. O serie de plicuri, pe care s-a aplicat şi o ştampilă specială de poştă, dedicată căminului cultural, a plecat către filatelişti din ţară. Sigur că acele plicuri se vor regăsi şi-n exponatele lor filatelice.
Foto: GHEORGHE-MIRCEA ŞTIR
Comentarii