Flutur susţine nevoia de modernizare a şcolilor, mai mult sprijin pentru oraşele mici şi reducerea unor impozite locale

Preşedintele PNL Suceava, Gheorghe Flutur, arată că în programul său susţine nevoia de modernizare a şcolilor, că este nevoie de mai mult sprijin pentru oraşele mici, dar şi că ar trebui reduse unele impozite locale.

Astfel, Flutur arată că are în vedere un proiect amplu şi consistent, prin care toate şcolile să fie aduse la standardul de autorizare sanitară şi al ISU.

„Personal am făcut mai multe interpelări la Guvern, iar acum doresc să insist pe acest subiect, pentru că sunt fonduri la Ministerul Dezvoltării. În judeţul Suceava sunt încă foarte multe şcoli care nu au autorizaţie de funcţionare şi multe sunt fără autorizaţie ISU. Trebuie accelerate proiectele pentru modernizarea şcolilor, aducţiunea şi racordarea şcolilor la reţetele de apa şi canal, precum şi lucrări pentru îndeplinirea condiţiilor de autorizare ISU” a spus Flutur.

El a menţionat că în judeţul Suceava gradul de conectare la sistemul centralizat de apă potabilă este de circa 60%, la sistemul de canalizare sub 50%, iar această situaţie are consecinţe grave asupra stării de sănătate a populaţiei, fiind afectate comunităţi întregi, în special în mediul rural.

„E un semnal de alarmă în ceea ce priveşte consecinţa lipsei reţelelor de apă şi canalizare asupra funcţionării şcolilor din judeţul Suceava. Un indicator elocvent în acest sens îl reprezintă procentul foarte mare de unităţi şcolare care nu au autorizaţie sanitară de funcţionare” susţine liderul liberal.

El a mai spus că judeţul Suceava are cele mai multe şcoli neautorizate, iar, conform Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava, la începutul anului şcolar 2015-­2016, doar 291 unităţi şcolare dintre cele 794 au autorizaţie de funcţionare.

Flutur arată că, potrivit Ministerului Educaţiei, din cele 2.430 de şcoli fără autorizaţie sanitară de funcţionare din ţară, aproape un sfert se află în judeţul Suceava.

„Fostul ministru al educaţiei, dl Sorin Mihai Cîmpeanu, afirma la începutul anului 2015 că una dintre priorităţi este reabilitarea tuturor unităţilor de învăţământ din întreaga ţară care nu deţin autorizaţie sanitară de funcţionare. După o evaluare în teritoriu la nivelul fiecărui judeţ urma ca, la sfârşitul lunii martie, să se centralizeze datele, ca apoi să înceapă, din aprilie, alocarea resurselor financiare, încheierea contractelor de reabilitare şi începerea lucrărilor. Obiectivul declarat era acela ca, pe parcursul anului şcolar 2015­2016, toate şcolile să obţină autorizaţie sanitară de funcţionare. Ce s­-a întâmplat în judeţul Suceava cu aceste autorizări?” se întreabă Flutur.

El susţine că în ultimi trei ani de guvernare PSD doar 45 unităţi şcolare au fost autorizate, iar în acest ritm Guvernul PSD ar fi reuşit autorizarea şcolilor sucevene în jumătate de secol.

„De altfel, dl Cîmpeanu recunoştea, la deschiderea anului şcolar, că, faţă de anul trecut, la nivel naţional doar 1% dintre clădiri au obţinut autorizaţie de funcţionare” a spus Flutur.

Liderul PNL Suceava arată că în timp ce în Bucureşti unii dintre elevi vor avea tablete şi manuale digitale, mii de copii din sate învaţă în şcoli care nu au autorizaţie de funcţionare.

El a spus că statul are obligaţia să rezolve această situaţie, mai ales că majoritatea cazurilor se află în comunităţile mici, acolo unde există şi probleme financiare.

„În vederea asigurării condiţiilor elementare de igienă, trebuie activat acel program de care vorbeam şi să fie alocate fonduri astfel încât, în parteneriat cu administraţiile locale, să se realizeze conectarea şcolilor din judeţul Suceava la reţelele de apă potabilă şi canalizare, aceasta fiind şi principala condiţie pe care trebuie să o îndeplinească pentru a fi autorizate sanitar” a spus Flutur.

El consideră că oraşele mici trebuie să beneficieze de mult mai mult sprijin, pentru a avea acces la resurse necesare dezvoltării unei infrastructuri minimale – reţele de apă şi canalizare, străzi asfaltate.

„Cetăţenii de aici se plâng că impozitele şi taxele sunt tot mai mari, în timp ce avantajele sunt ca şi inexistente. Consider că problema oraşelor mici, în special a celor cu o populaţie de până la 10.000 locuitori, trebuie privită pe termen lung şi nu poate fi rezolvată doar prin alocări din bugetul de stat” a spus Flutur.

El a arătat că pentru aceste oraşe va trebui să existe programe operaţionale, prin care se vor accesa fonduri structurale din perioada 2016 – 2020.

„În judeţul Suceava, în anul 2004, opt comune au fost transformate în oraşe, ca urmare a unei hotărâri de guvern care avea drept obiectiv politic «creşterea artificială» a numărului populaţiei urbane din România, pentru îndeplinirea unui aşa-zis criteriu necesar integrării României în Uniunea Europeană. Chiar dacă nu îndeplineau majoritatea condiţiilor prevăzute de lege pentru a deveni oraşe, în urma raportărilor «cosmetizate» care s­au făcut de către autorităţile locale de la acea dată şi a inducerii în eroare a populaţiei, la nivel naţional, 55 de astfel de comune au devenit oraşe, decizia politică de la acea dată fiind «validată» prin referendumuri locale” a spus Flutur.

El mai arată că şi creşterea impozitului pe terenul de lângă construcţii este nedreaptă şi trebuie corectată; că, după ce a iniţiat o propunere legislativă, prin care se solicită reducerea taxelor şi impozitelor locale pe terenuri, taxe majorate de la începutul acestui an, prin noul Cod fiscal, el susţine că se impune urgentarea procedurilor.

„Începând de anul acesta populaţia trebuie să plătească impozit pe terenul de sub locuinţă, care nu se plătea, iar pe lângă impozitul pe terenuri, curţi, construcţii se mai plăteşte pentru încă 400 mp din imediata vecinătate a acestora” a spus Flutur.

El susţine că cei mai afectaţi de noile prevederi legale sunt locuitorii din oraşele mici, care, începând de anul acesta, trebuie să plătească impozite şi taxe locale de cinci ori mai mari decât cele de anul trecut. Şi că nemulţumirea în rândul populaţiei este extrem de mare la Liteni, Dolhasca, Salcea, Milişăuţi, Cajvana, Broşteni, Frasin sau Vicovu de Sus.

„Propunerea legislativă a pornit ca o necesitate în susţinerea drepturilor şi intereselor cetăţeneşti, la iniţiativa unui grup de primari, care consideră nedreaptă prevederea legală înscrisă în acest moment în Codul fiscal, care face referire la impozitarea primilor 400 mp, a terenurilor situate în intravilan şi aflate, de fapt, în categoria terenurilor agricole” a spus liderul PNL Suceava, care consideră că această suprafaţă de teren, situată în 99% din cazuri în jurul clădirii de locuit, este folosită de populaţie ca teren agricol, având ca principal scop asigurarea subzistenţei familiei prin cultivarea de produse agricole.

„Din acest punct de vedere nu se poate impozita o suprafaţă de teren folosit ca teren agricol asemenea categoriei de terenuri cu construcţii, aşa cum prevede în acest moment Codul fiscal. Prevederea pe care o propunem spre modificare conduce, în acest moment, la calcularea unor impozite aberante pentru suprafeţe de terenuri agricole, intravilane, aflate în apropierea construcţiilor de locuit, fapt ce reprezintă o nedreptate fiscală pentru persoanele care deţin mici suprafeţe în jurul caselor. De asemenea, am propus ca actualul text să revină la forma sa cuprinsă în vechiul Cod fiscal” a spus Flutur.

El menţionează că prevederile din Codul fiscal prin care au fost majorate aceste impozite şi taxe locale au fost aprobate de Guvernul PSD condus de Victor Ponta, care prin acestea nu a făcut altceva decât să împovăreze populaţia.

„Codul fiscal a fost dat în guvernarea Ponta, care doar s­-a lăudat că se reduce TVA la alimente, însă în spate pregătea scăderea veniturilor primăriilor, iar prin noul Cod fiscal, împovărarea populaţiei. Aceste noi prevederi ale Codului fiscal au pus presiuni pe primării, care trebuie să colecteze aceste taxe şi impozite mărite” a mai declarat Flutur.