Deşi se află încă în reorganizarea prilejuită de mutarea în noul sediu, Filiala Suceava a Arhivelor Naţionale Suceava a întâmpinat elevii, în cadrul săptămânii „Şcoala Altfel”, în perioada 19-22 aprilie 2016, cu o expoziţie interesantă, dedicată regulilor severe de conduită şi exigenţelor profesionale din învăţământul mediu românesc interbelic. După cum au demonstrat şi documentele, aceste rigori erau valabile deopotrivă pentru elevi şi profesori; calitatea, interesul şi preocuparea către educaţia la clasă, rigorile disciplinare în şcoli, cât şi în afara acestora, erau premisele calităţii învăţământului. Au fost expuse aproximativ 70 de documente din patrimoniul arhivistic sucevean (procese-verbale, conspecte, ordine, rapoarte, circulare, memorii, informări, cataloage, declaraţii, matricole ale elevilor, notificări, scrisori, petiţii, certificate), sub formă de broşuri, manuscrise autografe şi dactilografiate, fotografii, din perioada anilor 1918-1943, provenind din Fondul Liceul „Ştefan cel Mare” din Suceava şi Colecţia de fotografii. Primul document expus: broşura editată la Cernăuţi, în anul 1918, cuprinzând Legile disciplinare pentru Şcolile medii ale Bucovinei. Au predominat Procesele-verbale ale conferinţelor corpului didactic al Liceului „Ştefan cel Mare” cu privire la: organizarea învăţământului, situaţia disciplinară a elevilor, sancţionarea pentru imoralitate a unui elev „care a purtat corespondenţă cu o fată”, „sancţionarea cu carceră a unei clase întregi pentru chiul”, sancţionarea unor elevi pentru activitate politică, discutarea unui caz de furt, eliminarea definitivă sau temporară a unor elevi din învăţământul public, atitudinea unor elevi, la conferinţa scriitorilor Liviu Rebreanu şi Nichifor Crainic (în cadrul Societăţii de Cultură „Ateneul Român”), „fără ştirea direcţiunii” şi afectând „disciplina şcoalei în public” sau la activitatea unor elevi din Frăţiile de Cruce. Ne-au mai reţinut atenţia: – Circularele şi Ordinele din partea Secretariatului General pentru Instrucţiunea Publică, al Consiliului Şcolar al Ţării din Cernăuţi, al Inspectoratului Regiunii XIV Cernăuţi al Ministerului Instrucţiunii Publice şi al Directoratului Învăţământului şi Cultelor din Cernăuţi, referitoare la: întreţinerea ordinii şi a simţului patriotic, situaţia elevilor eliminaţi de la cursurile publice, notarea purtării şcolarilor, eliminarea unor elevi pe motive disciplinare, ca de pildă spargerea unei vitrine. – Ordinele Direcţiunii Generale a Învăţământului Secundar din Bucureşti, cu privire la supravegherea elevilor în timpul excursiilor, la portul uniformei de către elevii şcolilor secundare sau la interzicerea serbărilor şcolare cu dans. – Rapoartele şi Notificările directorului Liceului (în această perioadă, Vasile Burduhos „dirigintele liceului” şi Ştefan Pavelescu) cu privire la: sancţionarea individuală a „elevilor chiulangii”, ţinuta elevilor, eliminarea pentru opt zile a unui elev care a uitat un robinet deschis, profesorii şi elevii participanţi la rebeliunea legionară din 22 ianuarie 1941, la eliminarea unor elevi pentru „purtare imorală”sau pentru participarea la un curs de dans clandestin. Mai amintim: Sentinţa Curţii Marţiale, din anul 1942, aprilie 27, de condamnare a unor elevi, membri ai Mişcării Legionare; matricola unui elev declarat repetent, cu nota 6 la purtare.
Au existat şi nume cunoscute în documentele expuse: un Ordin al Secretariatului pentru Instrucţiunea Publică Cernăuţi, cu privire la situaţia disciplinară a unor profesori pasionaţi de jocul de cărţi, poartă semnătura secretarului-şef, George Tofan, o figură luminoasă a învăţământului românesc din Bucovina. De asemenea, s-a putut vedea şi Certificatul, din anul 1942, iunie 11, privind buna purtare a elevului Oniga Dumitru, cunoscutul poet şi prozator al Sucevei de astăzi.
Expoziţia a fost vizitată şi de alţi iubitori şi preţuitori ai Arhivelor, între ei numărându-se şi studenţii de la specializarea Istorie a Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava. Pentru câţiva dintre ei, această expoziţie (însoţită de prezentarea dr. Doina Iavni, şefa Serviciului Judeţean Suceava a Arhivelor Naţionale) a însemnat chiar primul contact cu arhivele, cu documente originale mai vechi; a fost, totodată, şi un bun prilej de a le evidenţia caracteristicile, de a discuta pe marginea instituţiilor emitente, a evenimentelor istorice reflectate, dar şi a modalităţilor de valorificare ştiinţifică a documentelor.
Concepută şi organizată de arhivistul Ioan Scripcariuc, dr. în Istorie, în cadrul preocupărilor de dialog a Arhivelor Naţionale cu celelalte instituţii colaboratoare, în primul rând cu şcolile, Muzeul şi Universitatea din Suceava, spre beneficiul cercetării istoriei regionale şi locale, expoziţia s-a bucurat de un interes deosebit.
Prof. univ. dr. OLIMPIA MITRIC
Comentarii