Lung e drumul Clujului

De curând au fost făcute publice rezultatele unei cercetări a CE cu tema „Percepţii privind calitatea vieţii în oraşele europene” (Eurobarometrul Flash 419). De reţinut ar fi că au fost analizate 83 de oraşe europene, în România (din cei întrebaţi) reieşind că cei mai mulţumiţi ar fi locuitorii din Cluj-Napoca (96% clujeni mulţumiţi), urmaţi – surpriză?! – de cei din Piatra Neamţ (93%) şi de cei din Bucureşti (83%). De reţinut ar mai fi că, apreciindu-şi confortul de care au parte, locuitorii celor trei oraşe româneşti au în vedere, mai ales, faptul că dispun (în ordine; dar cu nuanţe de la caz la caz) de magazine generale, de spaţii publice, de facilităţi destinate sportului şi educaţiei, de siguranţă. La polul opus, (până şi) clujenii şi bucureştenii deplâng faptul că nu au suficient acces la proxime servicii medicale. Semnificativ însă ni se pare că salturile cele mai spectaculoase, faţă de studii anterioare, ale satisfacţiei (un plus de 25% în cazul clujenilor care, la acest capitol, şi-au dus satisfacţia pe locul doi în Europa) sunt generate de încrederea că propriul oraş le oferă suficiente, variate şi onorabil plătite locuri de muncă. Municipiul Cluj-Napoca, deja ştiut ca fiind cel mai cosmopolit oraş românesc, se distinge şi ca fiind cel mai primitor (91% percepţii pozitive cu privire la beneficiile aduse de „prezenţa cetăţenilor străini” şi 73% apropo de nivelul de integrare al străinilor între ei – la acest capitol, un alt loc doi în Europa!). În ce-i priveşte pe alţi români, vorba unei doine: „Lung e drumul Clujului/ Dar mai lung al dorului”… de a trăi ca la Cluj!