În zilele de început de septembrie, la Chişinău a avut loc cea de-a IV-a ediţie a Congresului Mondial al Eminescologilor. Lucrările congresului din prima zi s-au desfăşurat la Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, în Sala Azurie şi la Centrul Academic Internaţional „Mihai Eminescu”. Au fost prezenţi ca invitaţi eminescologi din Spania, Italia, Turcia, Albania, România. Au fost prezenţi eminescologii Theodor Codreanu de la Huşi, acad. Victor Crăciun, Tudor Nedelcea de la Craiova, Nae Georgescu de la Bucureşti, din Spania a venit prof. Enrique Javier Nogueras Valdivieso, din Italia, prof. Giuseppe Manitta, din Albania, prof. Kopi Kucuky. Au mai fost prezenţi: poetul Viorel Dinescu de la Galaţi, Lina Codreanu, Doina Rizea, directoarea Editurii „Floare Albastră” de la Bucureşti, acad. Nicolae Mareş, prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu de la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, criticul Ion Filipciuc de la Câmpulung Moldovenesc, Nicolae Corlat din Iaşi, Lucian Vasiliu, directorul Editurii „Junimea” din Iaşi, Ioan Pavăl şi Mihai Chiriac din partea primăriei comunei Dumbrăveni, judeţul Suceava, directorul Muzeului de Literatură Română de la Bucureşti, Ion Cristescu, prof. Dumitru Copil, traducătoarea Miroslava Metleaeva, Dan Verejan din Chişinău, acad. Vasile Tărâţeanu de la Cernăuţi, Elena Dabija, directoarea Centrului Academic Internaţional „Mihai Eminescu” din Chişinău, Nae Simion Pleşca din Chişinău, Dumitru Gabura, Ion Daghi, Elena Tamazlâcaru, redactor al revistei „Literatura şi Arta”, poetul Nichita Danilov de la Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău.
Luările de cuvânt
Academicianul Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova a urat bun venit oaspeţilor din ţară şi străinătate spunând: „Este o onoare pentru noi ca să găzduim cel de-al IV-lea Congres al Eminescologilor. Eminescu a ţintit spre valorile universale. Posteritatea lui este asigurată de excepţionala sa personalitate intelectuală, de opera sa de o profunzime filozofică inegalabilă şi de cunoaşterea întregii culturi universale care a fost trecută, după propria-i mărturisire, prin «Pământul proaspăt al propriului suflet». Limba română a devenit o limbă de comunicare europeană. Limba Română trebuie să fie regândită. E şi un moment fericit că congresul eminescologilor coincide şi cu ziua de naştere a academicianului şi eminescologului Mihai Cimpoi.”
Academicianul Mihai Cimpoi a spus: „Cultura română ca şi întreaga noastră fiinţă românească se află sub zodia lui Eminescu şi Caragiale. A-l cunoaşte bine pe Eminescu, noi înşine, şi a-l face mai bine cunoscut întregii lumi, acest îndemn al marelui cărturar Constantin Noica, cel care l-a definit pe poet ca „omul deplin al culturii româneşti”, a constituit şi imperativul numărul unu al Congresului Mondial al Eminescologilor. Valoarea naţională şi universală a lui Eminescu se impune cu toata evidenţa şi astăzi în condiţiile proceselor integraţioniste.”
Academicianul Nicolae Mareş a avut o comunicare cu tema „Papa Ioan Paul al II-lea şi Eminescu”: „Este o mândrie pentru noi românii faptul că Papa Ioan Paul al II-lea a vorbit despre noi şi a fost un dar dumnezeiesc că l-a avut în minte şi în suflet pe Eminescu. Suveranul Pontif a fost umanistul numărul unu al lumii. E singurul papă care a venit la Bucureşti şi a apărat Ortodoxia. L-a adus în lumea sfinţilor pe Irimia Valahul. Papa a fost un mare om de cultură şi poet. A recitat poezia „Ruga” a lui Eminescu în limba română. A zis vreun papă de dinaintea sa o asemenea poezie? Trebuie să ne plecăm în faţa unui asemenea sfânt. Un Eminescu în limba polonă înseamnă foarte mult. Eu am trecut prin poezia poloneză.”
Academician Victor Crăciun, preşedintele „Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni”: „Cei trei coloşi ai culturii româneşti, Eminescu, Brâncuşi, Enescu, sunt sărbătoriţi în aceste zile la Bucureşti, Chişinău şi Paris. (…) Acesta este un nou proiect al Congresului Spiritualităţii Româneşti. Să începem cu Eminescu care a fost partizan al unităţii noastre.”
Eminescologul Theodor Codreanu: „Eminescu a fost un poet înţelept. El însuşi se considera filozof într-un text. El spunea: „Sunt budist, adică creştin la puterea a zecea”. Eminescu pleacă din calea Sfintei Treimi ceea ce înseamnă altceva decât în filozofia europeană, el pleacă din Budism. Fără Eminescu, gândirea românească nu s-ar fi înălţat.”
Eminescologul Nae Georgescu: „Poezia postumă pune probleme mult mai delicate. Eminescu nu tăia nimic”.
Eminescologul Tudor Nedelcea a venit cu propunerea să se adune manuscrisele celor care au scris despre Eminescu, amintindu-i aici pe Nae Georgescu şi Theodor Codreanu. În acest context i-a felicitat din partea Craiovei pe Theodor şi Lina Codreanu şi pe acad. Vasile Tărâţeanu.
Poetul Viorel Dinescu: „Pentru poezie şi pentru limba română, Eminescu este un adevărat sfânt, căci el este cel care ne-a dat aripi de Luceafăr pentru o mie de ani de acum încolo. Pe Eminescu l-am iubit şi ni l-am însuşit din prima clipă. Era al nostru, ne exprima plenar, îl înţelegeam fără efort, deşi filozofia versurilor sale nu era la îndemâna oricui. Producătorii moderni de gunoaie literare se dau mari şi tari, scoţând în vitrină zdrenţele unor experienţe occidentale eşuate şi privind cu dispreţ efortul care l-a costat chiar viaţa pe Poet. Eminescu este un extraordinar poet al limbii române”.
Profesorul spaniol Enrique Javier Nogueras Valdivieso a vorbit despre Eminescu în spaţiul spaniol, spunând că: „Eminescu a fost tradus în Spania pentru prima dată în anul 1945. În anul 1973 este publicat în Argentina, la Buenos Aires, în Peru, Chile, Mexic.”
Prorectorul Universităţii „Ştefan cel Mare”, prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu: „Eminescu poate fi un model prin comportamentul lui în anumite situaţii. Ştim noi cine este Eminescu? În poezia sa noi găsim unele amănunte din comportamentul lui Eminescu. Pe timpul cât a fost revizor şcolar în judeţele Iaşi şi Vaslui, pe atunci avea 25 de ani, a avut o atitudine de intelectual şi de om drept.”
Prof. Giuseppe Manitta a vorbit despre receptarea lui Eminescu în Italia şi în Europa: „Eminescu este foarte bine tradus în limba italiană şi este recepţionat la fel de bine. Opera lui Eminescu este obiect de studiu şi la universităţile din Italia.”
Dan Verejanu, doctorand la Institutul de Filologie AŞM, a vorbit despre Eminescu în viziunea lui Lucian Blaga spunând: „Eminescu ilustrează, prin excelenţă, după părerea lui Blaga, fenomenul «hotărâtei încorporări» în cultura şi civilizaţia europeană, care survine în secolul al XIX-lea când se atestau mai multe etape ale emancipării poporului român. De aceea, filozoful se vede obligat să vorbească despre modul în care s-a revelat matricea stilistică românească în Eminescu.”
Lucian Vasiliu, directorul Editurii „Junimea”, a adus la cunoştinţa celor prezenţi noile apariţii din colecţia eminesciană, amintind-o aici pe profesoara Lina Codreanu care şi-a adus o contribuţie majoră la descifrarea unor probleme sensibile din opera lui Eminescu.
Eminescologul Ion Filipciuc din Câmpulung Moldovenesc, în luarea sa de cuvânt, a ţinut să amintească celor prezenţi că în Polonia există peste trei sute de sate româneşti şi că în cimitirul din Cracovia există numele a mai mulţi Eminovici, dintre care patru scriitori.
Academicianul Vasile Tărâţeanu de la Cernăuţi a propus congresului să se facă o sesizare către autorităţile de la Cernăuţi să fie scoasă placa de pe Gimnaziul German unde Eminescu a învăţat în perioada 1860-1863-1865 pe care stă scris numele clasicului literaturii poporului român şi… poporului moldovenesc!
Primarul Ioan Pavăl a vorbit despre Mihai Eminescu, publicistică, articole politice: „Am editat anul acesta, în trei volume Publicistica lui Eminescu, sub oblăduirea lui Eugen Simion. Am mai făcut o medalie şi o insignă Eminescu pe conturul României Mari şi pe conturul României actuale cu chipul lui Eminescu făcut din aur şi argint. A fost o cinste pentru noi.”
Poetul Florentin Popescu, redactorul-şef al revistei „Bucureştiul literar artistic”: „Nu trebuie să ne temem de cei care-l atacă pe Eminescu. Eminescu este prezent în toată lumea, chiar şi pe planeta Mercur (astronomii au dat numele celui mai mare crater, Eminescu).”
Sculptorul Ion Daghiş a recitat din poezia lui Eminescu în limba franceză şi în limba rusă, spunând că „Albumul Eminescu”, pentru el, a însemnat şi clipe de mare revelaţie privit printr-o altă perspectivă. Picturile sunt simbolice pentru răvăşirea sufletească. Este un album complet.
Elena Dabija, directoarea Centrului Academic Internaţional „Eminescu” s-a bucurat de prezenţa invitaţilor aducând la cunoştinţă numele celor care au fost prezenţi la centrul academic, evidenţiind meritele lui Eminescu.
A avut loc lansarea albumului „Eminesciana Plastică” realizat de Ion Daghi, prezentat de autor şi Dumitru Gabura. A mai avut loc lansarea buletinului „Mihai Eminescu” prezentat de Elena Dabija, lansarea numărului special al revistei „Viaţa Basarabiei”, prezentat de academicianul Mihai Cimpoi. Academicianul Victor Crăciun şi-a prezentat cartea „Mihai Eminescu, Constantin Brâncuşi, Lucian Blaga – afinităţi spirituale”. Traducătoarea de limbă rusă Miroslava Metleaeva a lansat traducerea bilingvă română-rusă a „Luceafărului”. Eminescologul Nicolae Georgescu şi-a lansat cartea „Din misterele Literaturii române – Ediţia Princeps Eminescu” apărută la Editura „Bibliotheca” din Târgovişte, iar acad. Mihai Cimpoi şi-a lansat cartea „Elena Văcărescu, poeta „neliniştii divine”, tot la editura din Târgovişte.
Comentarii