Din cele mai vechi timpuri, pădurea a fost pentru om un ocrotitor şi un prieten generos. Putem observa că între fiinţa gânditoare şi cea vegetală există asemănări tulburătoare, precum şi deosebiri importante. Toate acestea ar trebui să-i îndemne la reflecţie şi la acţiune responsabilă pe mulţi dintre acei care nu au înţeles încă un adevăr esenţial: pădurea (adică societatea arborilor, una în multe privinţe superioară ca organizare şi eficienţă societăţilor omeneşti ce s-au succedat de-a lungul istoriei) determină nemijlocit destinul, viitorul omenirii. Există o aproape perfectă asemănare structurală, anatomică între cele două fiinţe alăturate – om şi arbore – emoţionant sintetizată în zicerea folclorică „omule, pomule”. După cum şi biologic, ca trecere prin vârstele vieţii, nedespărţitul binom este încă o dată validat: germinare (naştere), tinereţe, maturitate cu fruct roditor, apoi senectutea cea darnică în esenţele rare ale înţelepciunii şi grijii pentru urmaşi. Există însă şi deosebiri importante între cele două entităţi şi ele nu sunt – din păcate – în favoarea orgolioasei „fiinţe gânditoare”. Arborele este o fiinţă stabilă, solid înrădăcinată, fidelă locului naşterii şi dezvoltării ei. O pildă vie, la îndemână, de consecvenţă, tenacitate, rezistenţă şi generozitate. Calităţi exemplar sintetizate de Eminescu, acest neîntrecut iubitor şi cântăreţ al Codrului: „iar noi locului ne ţinem, cum am fost, aşa rămânem”. Omul este nu doar în plan fizic o fiinţă mobilă, mişcătoare („pe pământ rătăcitor”, cum scrie Poetul), ci şi una schimbătoare, imprudentă, nu o dată egoistă, lipsită de chibzuinţă şi guvernată de ambiţii şi de nevoi nu întotdeauna justificate. Caracteristici care au dus, în epoca modernă, la secătuirea resurselor naturale şi la degradarea habitatului natural originar, în cadrul căruia restrângerea alarmantă a masivelor verzi ale Planetei a devenit azi cea mai dureroasă dovadă.
Am spus toate acestea pentru a înţelege cât datorăm – în plan material, dar mai ales spiritual – arborelui şi pădurii, cât de multe mai avem încă de învăţat de la aceste fiinţe ce ne-au precedat şi desigur ne vor supravieţui pe Pământ. Omenirea, în integralitatea ei, devine tot mai conştientă de aceste adevăruri şi de miza esenţială pe care o reprezintă pentru supravieţuirea, sănătatea şi bunăstarea ei, salvarea Pădurii planetare. Din acest motiv, în conformitate cu Rezoluţia Adunării Generale a ONU din noiembrie 2012, ziua de 21 martie a fiecărui an a fost declarată „Ziua Internaţională a Pădurilor”, sens în care, toate statele membre au fost invitate pentru prezentarea şi promovarea, în context naţional, a unor activităţi concrete privind toate tipurile de pădure.
Grija, efortul pentru asigurarea regenerării fondului forestier administrat de Direcţia Silvică Suceava sunt preocupări de căpetenie ale noastre. Desigur, sintagma consacrată, cea de „campanie de împăduriri”, îşi justifică oarecum rezonanţa militară prin complexitatea lucrărilor silvice din fiecare primăvară, precum şi prin concentrarea în sezonul renaşterii naturii a unor importante eforturi umane, organizatorice, materiale şi financiare. Dar implicarea silvicultorilor în activităţile subsumate întemeierii pădurilor viitorului – de la recoltarea şi prelucrarea seminţelor, la lucrările de fineţe din pepiniere şi solarii etc. – se desfăşoară de-a lungul întregului an, chiar dacă acestea devin mai vizibile şi mai intense în anotimpul în care sevele încep să urce în trupul arborilor. Iar preocupările pentru întemeierea, prin plantaţii, de noi păduri sunt mai vechi în Bucovina decât înseşi primele forme de administraţie silvică întemeiate aici în secolul XVIII. Astfel, prea puţini români ştiu că Ştefan cel Mare şi Sfânt este, pe lângă legendarele sale fapte de arme şi de credinţă creştină, autorul unei premiere: întâia împădurire artificială. Ea s-a realizat în 1497, după victoria împotriva polonezilor la Codrii Cosminului, când trufaşii nobili leşi căzuţi prizonieri au fost puşi să are şi să semene cu ghindă „dumbrăvile roşii” de la „Botoşani, Cotnari şi de mai gios de Roman”. Această premieră a precedat-o cu mult pe cea atribuită ca o prioritate mondială (susţinută, desigur, de istoricii ruşi!) ţarului Petru cel Mare.
Ulterior, primele lucrări organizate de împăduriri s-au realizat în Bucovina în anul 1818 în Ocolul Silvic Codrul Voievodesei şi au constat din plantaţii cu puieţi de larice, dar abia după 1875 a început o activitate mai susţinută în acest sens, soldată şi cu înfiinţarea de pepiniere silvice. Astfel, în ultimul pătrar al secolului XIX, se împăduriseră în Bucovina peste 22.000 ha.
În prezent, Direcţia Silvică efectuează lucrări de sezon atât în fondul forestier de stat, cât şi în pădurile altor deţinători. Programul de regenerare a pădurilor în fond forestier de stat în primăvara anului 2015 include peste 1700 ha, din care regenerări naturale 700 ha şi împăduriri 1000 ha. Concomitent cu lucrările de instalare a noilor regenerări se vor efectua completări cu-rente în plantaţii cu reuşită provizorie în suprafaţă de 273 ha. În campania de împăduriri din primăvara acestui an, necesarul de puieţi pentru Direcţia Silvică Suceava este de 6,9 milioane bucăţi, puieţii fiind produşi în cea mai mare parte în pepinierele proprii. În fondul forestier privat administrat cu contracte, în primăvara acestui an se va împăduri o suprafaţă de 140 ha. Lucrările de completări în plantaţiile cu reuşită provizorie din fond forestier privat administrat cu contracte se vor executa pe o suprafaţă de 35 ha. Disponibilul de puieţi al Direcţiei Silvice Suceava în primăvara acestui an este de 2,6 milioane de puieţi forestieri, din care majoritatea (2,1 milioane) o reprezintă puieţii de molid. Dar punem la dispoziţia celor interesaţi şi puieţi forestieri din alte specii autohtone valoroase: larice (160 mii), salcâm (210 mii), stejar (80 mii), gorun (2 mii) puieţi de plop e.a. etc. Aducem, de asemenea, la cunoştinţa tuturor celor interesaţi că le punem la dispoziţie, contra cost, puieţi din specii ornamentale, dintr-o gamă variată de specii, pentru amenajarea spaţiilor verzi. Totodată, sprijinim persoanele fizice deţinătoare de suprafeţe de teren în fond forestier privat, tăiate în anii anteriori şi cărora li s-a constituit fond de conservare şi regenerare cu o valoare ce acoperă cheltuielile de împăduriri. Pe aceste terenuri văduvite după 1990 de arbori, se vor executa lucrări de împăduriri în primăvara acestui an în conformitate cu prevederile legale. Suprafaţa care se va împăduri în fond forestier privat de către persoanele fizice deţinătoare este în această primăvară de 280 ha, iar suprafeţele cele mai mari incluse în această categorie se regăsesc în raza ocoalelor silvice Vatra Dornei, Breaza, Cârlibaba, Iacobeni, Broşteni, Pojorâta şi Dorna Candrenilor. Puieţii necesari şi asistenţa tehnică pentru lucrările de împăduriri pe aceste terenuri vor fi asigurate de Direcţia Silvică Suceava. Subliniem importanţa participării active, efective a micilor proprietari de păduri pentru reuşita acestei acţiuni de „reparare” a unor greşeli şi abuzuri săvârşite în acele păduri după aplicarea legilor de retrocedare a pădurilor către foştii deţinători. Nu dorim să incriminăm, deoarece ar fi tardiv şi inutil, acei proprietari care şi-au distrus grăbit şi regretabil „moştenirea verde”. Vrem numai să evidenţiem importanţa implicării lor în efortul de reîmpădurire a acestor terenuri dezgolite, acţiune benefică atât pentru societate în ansamblul ei, cât şi pentru urmaşii actualilor proprietari.
Nu putem ignora în acest context importanţa şi complexitatea activităţilor desfăşurate permanent în pepiniere şi solarii. Mai ales că aceste lucrări cu caracter permanent, aflate „în amonte” de împădurirea propriu-zisă, sunt mai puţin cunoscute de către public. Programul de culturi în pepiniere, din primăvara anului 2015, cuprinde 688 ari de culturi din specii diferite, incluzând repicaje şi butăşiri. Culturile în solarii totalizează circa 2500 mp şi includ specii forestiere valoroase, specifice zonei noastre. Suprafeţele pe care vor intra în cultură în această primăvară au fost cultivate cu plante amelioratoare în anul 2014, s-au erbicidat şi sunt arate din toamnă, astfel încât există premisele unei bune reuşite a culturilor. În vederea ameliorării terenurilor de pe care se scot puieţii, precum şi pentru fertilizarea şi protecţia culturilor se vor utiliza îngrăşăminte minerale, erbicide, precum şi seminţe de plante amelioratoare: mazăre, trifoi roşu, ovăz. O preocupare constantă este obţinerea unor culturi de puieţi forestieri cu indici de produc-ţie corespunzători suprafeţelor pepinierele silvice şi înfiinţarea de noi culturi în corelaţie cu necesarul estimat de puieţi pentru perioada 2016-2018.
O componentă importantă şi tradiţională a activităţii noastre din această perioadă o reprezintă susţinerea acţiunilor promovate de societatea civilă pentru dezvoltarea conştiinţei forestiere, în direcţia apărării şi conservării fondului forestier, a cultivării respectului pentru pădure în societatea actuală. În cadrul acestor acţiuni cu rol de conştientizare a valorii pădurilor în perioada inclusă în „Luna plantării arborilor” se vor desfăşura o serie de evenimente ca: plantări de puieţi forestieri în şantiere de împăduriri din fond forestier şi din afara acestuia, conferinţe pe teme ecologice, expoziţii pe teme specifice pădurii. Pornind de la faptul – unanim recunoscut – că nicăieri în spaţiul naţional expresia „Codru-i frate cu românul” nu şi-a găsit o împlinire mai deplină, mai bogată în semnificaţii ca aici la noi, în Bucovina, ne exprimăm optimismul că fiecare sucevean va întreprinde un cât de mic gest în sensul celor spuse mai sus. (Direcţia Silvică Suceava)
Comentarii