Era în învolburatul februarie 1990, când erau prea puţini aceia care ştiau încotro s-o apuce. Întreaga societate românească era bulversată. Oricât de mic colectiv ar fi fost, nu găseai în el măcar doi oameni care să aibă aceeaşi părere. Îţi trebuia multă, multă tărie sufletească, în primul rând, să nu fii „slab de înger”, cum spune ţăranul român, pentru a propune şi a întreprinde ceva în folosul oamenilor.
Dar s-a găsit un cadru didactic de excepţie, ca profesionist şi educator, profesorul Virgil Bujdei, astăzi trecut în lumea umbrelor, care şi-a asumat apostolatul înfiinţării unui sindicat al cadrelor didactice din zona Rădăuţilor. Nu vreau să greşesc, dar mi se pare c-a fost primul din România care a făcut aşa ceva.
În timpul său liber a pornit la drum. A străbătut zona Rădăuţilor în lung şi-n lat, a vizitat toate unităţile şcolare, a stat de vorbă cu multe cadre didactice, reuşind să-i determine pe mulţi să vină alături de el şi de ceilalţi colegi din comitetul de iniţiativă, pentru a înfiinţa un sindicat al cadrelor didactice. A avut şi noroc, pentru că au fost alături de el şi câteva cadre didactice din zonă care au aderat la comitetul de iniţiativă şi l-au ajutat foarte mult, activitatea lor dând roade.
În ziua de 11 februarie 1990 reprezentanţii grupelor sindicale constituite în unităţile şcolare din zonă, la indicaţia comitetului de iniţiativă, a hotărât, în unanimitate, constituirea Sindicatului Liber şi Independent „Bucovina” al Învăţământului din zona Rădăuţi. La respectiva întrunire au participat reprezentanţii nucleelor sindicale din şcolile Brodina, Ulma, Dorneşti, Emil Bodnăraş, Gălăneşti, Bilca, Grămeşti, Horodnic de Jos, Horodnic de Sus, Vicovu de Jos, Volovăţ, Marginea, Frătăuţii Vechi, ai grădiniţelor, ai şcolilor gimnaziale şi ai liceelor din oraşul Rădăuţi. Ei reprezentau pe cei 538 de membri de sindicat ai unităţilor lor şcolare.
Adunarea generală a ales consiliul de conducere, format din reprezentanţii şcolilor din zonă, şi biroul executive al consiliului, care era format din liderul zonal, un vicelider, un secretar şi conducătorii comisiilor pe probleme, inclusiv comisia de revizie. Profesorul Virgil Bujdei a fost ales lider zonal iar profesorul Mihai Stan ca vicelider.
În aceeaşi adunare a fost prezentat, discutat şi aprobat statutul sindicatului. Profesorul Gheorghe Şorodoc a prezentat câteva amendamente la acest statut şi, în special, pe cele care vizau apărarea întregirii familiei şi a intereselor navetiştilor. Educatoarea E. Oniciuc a propus să se militeze pentru reducerea normei didactice şi pentru accesul echitabil al şcolilor din mediul sătesc la fondul de mijloace de învăţământ al inspectoratului şcolar al judeţului, iar învăţătorul Ion Motrescu a solicitat să fie apărate drepturile cadrelor didactice din învăţământul rural.
După întocmirea dosarului, în conformitate cu legislaţia în vigoare, s-a solicitat Judecătoriei Rădăuţi să ia în discuţie propunerea de înfiinţare a unui sindicat. Consiliul de conducere era format din 29 de membri şi, între timp, numărul sindicaliştilor crescuse la 735. Astăzi, sindicatul nostru numără 2012 membri, la el afiliindu-se şi cadre didactice ale unităţilor şcolare din alte zone ale judeţului nostru.
Actualul consiliu al liderilor are în componenţa sa un număr de 70 de lideri de organizaţii sindicale, iar biroul operativ, un număr de 13 membri, din care un lider zonal, doi vicepreşedinţi, un secretar şi 9 membri, responsabili de comisii pe probleme.
Suntem mândri de faptul că multe din iniţiativele sau măsurile luate de noi au fost adoptate de alte sindicate din judeţul nostru, şi chiar din alte judeţe, iar în privinţa desfăşurării proceselor pentru câştigarea drepturilor salariale ale membrilor noştri de sindicat suntem pionieri în sindicalismul românesc.
Comentarii