Un purtător de cuvânt matrafoxat de el însuși

Conform art. 16 din Legea nr. 544/ 12 octombrie 2001, purtătorul de cuvânt al unei instituții, companii… are pe agenda de lucru „asigurarea accesului mijloacelor de informare în masă la informațiile de interes public”, iar de această misiune Mirel Palada, actualul speaker al guvernului, se achită în timpul serviciului. Cum-necum, e altă discuție.

 

Viața dublă a purtătorului de cuvânt Însă activitatea sa cea mai vizibilă se desfășoară pe rețelele de socializare, unde, în loc de purtător de cuvânt, descoperim un pamfletar agresiv, pus pe ocări și mai ales pe jigniri. Și ce limbaj injurios! Așadar nu un adevărat spokesman, spokesperson, mouthpiece, spin doctor, PR person… cum i-ar plăcea lui însuși să-și zică englezește, ci, dacă ne luăm după detractorii săi din presă, un bodyguard mardeiaș, bătăuș, ciomăgar verbal… care, în timpul liber, îi altoiește pe dușmanii politici sau din presă ai lui Victor Ponta, patronul său, prim-ministrul unui guvern cică democratic. Cum adică, patronul său? Dacă fișa postului ar fi fost respectată întocmai – și, slavă Domnului!, o mulțime de acte, decizii și dispoziții guvernamentale își așteaptă de ani buni explicațiile –, Mirel Palada ar fi beneficiat de respect în mass-media, asemeni câtorva înaintași întru ale comunicării. Numai că a ales calea atacurilor verbale împotriva „bezmeticilor” adversari guvernamentali și mai ales ai candidatului Ponta. Interesante sunt însă câteva observații asupra discursului său critic, sub aspect de originalitate și stilistică. Pe scaunul electric Nu mi-e frică să fiu „executat electric” cu o sadică satisfacție de Mirel Palada, nici să devin un „pufos” care-și „învârtoșează spiritul bejboinic” ori „își face seppuku comunicațional”, așteptându-l pe „spin doctor” să mai „frigă niște purceluși anti-guvernamentali la proțap”. În schimb, voi evita să „fac clăbuci cu spume”, din cauza pleonasmului. Deși mi se va argumenta că și „clăbuci cu spume” e o zicere grozav de tehnicistă, la fel ca aceea cu „incremental”, intrată în conflict cu logica lui Andrei Pleșu și cu bunul simț. Fiindcă oricum ai da-o, „creștere incrementală” tot pleonasm rămâne. Nu și „algoritmi incrementali” sau „progres incremental”. Palada – semioticianul! Așadar care este secretul succeselor comunicaționale ale lui Mirel Palada? 1. A găsit o cale complicată dar eficace de a se fixa în spațiul public nu prin profesionalism comunicațional, ci cu ajutorul unor cuvinte șocante ca „grumpiloi”, creație lexicală proprie din engl. grumpy (morocănos) și două sufixe augmentative românești il și -oi; „incremental” (step-by-step), scos poate din Chambers (Twentieth Century Dictionary), apoi engl. „shrug” (ridicare din umeri cu o mimică specială a feței în semn de necunoaștere), antiguvernamentesc, inefabilian, șerpilian, șeicspirian, bejboinic, probabil din „războinic”, prin înlocuirea prefixului răz- cu bej-, creație inspirată de diverse nume slovene înrudite poate cu rom. „bâjbă”, a bâjbâi, Bâjboi, ori bejbă, bijbă… Deja v-am plictisit. Palada – bejboinicul? 2. Sociolog de meserie, își alege subiecte devenite noduri tari în presa românească și le interpretează uneori în cheie proprie la câteva posturi de televiziune. Se adresează mai cu seamă unei anumite elite, sperând ca prin atacuri cu termeni simandicoși-neologistici să atragă atenția. Lasă de fiecare dată impresia că specialistul Palada este absolut obiectiv, nepărtinitor, printr-o exprimare frustă, asocieri lexicale insolite și frazări complicate, prețiozități semantice ca „inefabilian”… 3. În ultima vreme, discursul său oficial a fost infestat de microbul pamfletar: a cerut „opinanților” „să scoată capul din traista cu nutreț antiguvernamental”. Deoarece, ca dobitoace furajate (nu ne spune de cine), noi, opinanții, nu suntem în stare să vedem măreața realizare a lui Ponta, „creșterea economică de 2,4%”. De la furaje, direct la Allan Poe A nu se trage concluzia de aici că Mirel Palada nu ar avea un anume simț al limbii alături de un stil șocant al scriiturii prin semnificații pline de praful dicționarelor. Nematrafoxat de el însuși, s-ar putea (ne)bejboinici cu cariera scriitoricească. Eventual ca admirator al corbilor lui Edgar Allan Poe… Mă tem că scuzele au venit prea târziu…