Pe clădirea complexului, aflat la ieșirea din Suceava spre localitatea Moara, a fost montat un banner care timp de o săptămână va fi luminat pe timpul nopții. Ieri, în jurul orei 10.30, copiii și tinerii cu diagnostic din spectrul autist au luat startul în „Crosul autismului” și a părut complet lipsit de importanță cine a trecut primul linia de sosire, pentru că toți au fost învingători. La prânz, părinții beneficiarilor Centrului Blijdorp diagnosticați cu TSA (tulburări de spectru autist) s-au întâlnit cu profesorii de sprijin și specialiști ai complexului la o discuție cu tema „Autismul – șanse și limite”. Pentru acești părinți, cei care suportă practic întreg martiriul psihic și financiar al creșterii unui copil cu această afecțiune, orice discuție, sfat și sprijin sunt mai mult decât bine primite. 25 de lei pe oră, terapia unui copil autist care are nevoie de cel puțin 4-5 ore de intervenție pe zi În urmă cu doi ani, statul român era străin de vreo strategie privind diagnosticarea și terapia copiilor, adolescenților și adulților cu TSA. Ani în șir suferinzii de autism (nicidecum o afecțiune psihică, ci o tulburare a dezvoltării neurobiologice) au fost dacă nu ignorați, cel mult tratați ca având o boală psihică. Complexă și având cauze încă neexplicabile, afecțiunea este și în prezent pentru mulți dintre medicii neuropsihiatri dificil de identificat și de înțeles. Povara bolii au purtat-o mereu părinții care s-au trezit cu copii al căror comportament era inexplicabil, copii care nu știau să arate unde le sunt ochii, năsucul sau gura, copii care nu mănâncă mărul doar pentru că are o pată cât vârful acului pe el, copii închiși într-o lume doar a lor și cu care nu puteau comunica, care nu răspundeau nicicum afecțiunii lor. Diagnosticul exact este și în prezent greu de stabilit de către destui neuropsihiatri, dar, când se întâmplă, părinții, presupunând că ar dispune de resurse financiare considerabile, nu au la dispoziție destule centre de terapie. Chiar dacă ar fi însă și 20 de astfel de centre într-un oraș, la un tarif minim de 25 de lei pe oră (o terapie zilnică eficientă cu un copil autist ar trebuie să dureze minim 4-5 ore, iar terapia trebuie să fie continuă), puțini părinți își pot permite procedurile pentru a fi cu adevărat de folos. Trebuie să existe o șansă și pentru ei În ultimii doi ani, tulburările din spectrul autismului au fost desecretizate, mai exact scoase de sub preșul unde le măturaseră ani de-a rândul medicii neștiutori și statul român neinteresat de aspect. A fost nevoie de multe bătăi de trezire pe la ușile autorităților ale membrilor unor instituții, ONG-uri, psihologi, terapeuți, dar mai ales ale părinților care aveau nevoie de ajutor, în primul rând să înțeleagă de ce suferă copiii lor și apoi să înțeleagă cum să-i ajute. Despre dimensiunea suferințelor acestora nu s-ar putea vorbi niciodată. Situația în ansamblu privind autismul nu s-a schimbat fundamental nici în prezent. S-a „mișcat” totuși ceva în România după ce străinii au venit să ne învețe despre diagnosticarea și terapia autismului, despre înființarea de centre, pregătirea personalului specializat, materiale specifice terapiei unui autist etc. Încă de acum patru ani a fost implementat în țară programul de sprijin pentru integrarea socială și profesională a persoanelor cu tulburări de spectru autist „Și ei trebuie să aibă o șansă”. Din 2010 încoace, câteva sute de psihologi și psihopedagogi au fost instruiți în intervenții terapeutice pentru persoane cu autism, alte sute de medici au absolvit cursuri online de depistare precoce, au fost deschise în localități din țară, printre care și Suceava, peste 40 de centre de consiliere și asistență pentru persoane cu autism și familiile lor, în cadrul cărora circa 1500 de persoane au beneficiat de servicii. Faptul că în statistici apar tot mai mulți copii și tineri cu TSA nu înseamnă că aceștia s-au „îmbolnăvit” în ultimii 2 3 ani, ci că medici, psihologi, terapeuți, alți specialiști au putut acum diagnostica precoce autismul. La Suceava, în cadrul Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului, s-a inaugurat acum circa 3 ani Centrul de Recuperare pentru Copii cu Dizabilități TSA și Psihoterapie. Din martie anul acesta, în cadrul Centrului TSA, în parteneriat și transfer de bune practici cu Asociația Help Autism, sunt oferite servicii gratuite de diagnostic precoce și evaluare psihologică complexă tuturor copiilor cu vârsta între 1 și 4 ani suspecți de autism din județ, precum și intervenție timpurie pentru 5 copii proveniți din familii defavorizate. Complexul Blijdorp – „O nouă viață”, înființat în urmă cu 12 ani, a fost însă pionier la Suceava în terapia copiilor cu autism. Succesul a devenit mult mai mare după atragerea părinților și educarea lor în același efort comun. În martie anul acesta Asociația Blijdorp România a implementat împreună cu asociații din Italia, Austria, Lituania și Marea Britanie un proiect pentru cunoașterea bunelor practici din aceste țări în ce privește educarea adulților cu autism pentru a le crește acestora șansele de angajare. Cap coadă însă, autismul este o afecțiune pe cât de complicată, pe atât de costisitoare, oriunde în lume. S-a dovedit însă că diagnosticarea timpurie, la vârsta de 18 – 36 luni, intervențiile specializate și integrarea socială cresc cu până la 47% șansele persoanelor cu autism de a dobândi abilități pentru viață independentă. Pentru aceasta este nevoie de intervenția unor echipe complexe din care să facă parte psiholog, psihoterapeut, logoped, kinetoterapeut, terapeut ocupațional. Dar câte familii din Suceava, din cele peste 300, aflate în evidențele instituțiilor medicale ca având un copil suferind de această afecțiune, își pot permite aceste intervenții care să-i poată ajuta cu adevărat?
Comentarii