„Timpul va separa valoarea de impostură”

– Interviu cu pictorul GABREL BABAN, Fălticeni –

 

Pictorul Gabrel Baban își trăiește viața de zi cu zi între șevalet și bucuria de a-și păstra verticalitatea ca artist plastic. Nu este un om al compromisului, el păstrând o linie tradiționalistă, pentru unii confrați de-ai săi – depășită. Cel care îi privește tablourile își dă seama că are de a face cu un mare pictor, care își lasă amprenta peste timp. Tehnica sa de lucru te duce cu gândul la curentul poantilist, dar această asemănare este numai o primă impresie. Gabrel Baban este un pictor cunoscut nu numai în arealul județelor limitrofe județului Suceava, ci și peste hotarele țării. El are o vârstă cu destule împliniri ca artist plastic. Amintim aici țările în care a avut expoziții personale: Italia, Franța, Belgia, Ucraina și Republica Moldova. În țară a avut expoziții în mai toate orașele. El nu este numai un pictor, ci și un maestru atunci când este vorba despre monument. Și veți afla din spusele sale ce înseamnă să muncești de decenii și să stai aplecat asupra șevaletului. – Cum priviți linia și orizontul picturii secolului XXI în comparație cu ceea ce s-a creat până în prezent? – Nici într-un caz cu reținere ci, dimpotrivă, cu admirație față de reușitele multor artiști contemporani și nu consider, așa cum au spus unii, că pictura și-a terminat resursele. Admir și manifestările timp performance și chiar multe dintre manifestările artistice care prezintă așa numitele instalații. E firesc ca din mulțimea evenimentelor artistice contemporane să se aleagă ceea ce este cu adevărat valoros. Timpul va separa valoarea de impostură. – Ați avut profesori, la Facultatea de Arte Plastice din Iași, care au lăsat o parte a ființei lor în tablourile pe care le-au pictat. Care dintre aceștia credeți că și-a împlinit menirea ca pictor? – Constantin Radinschi, Ion Neagoe, Ștefan Hotnog, George Gavrilean, pe care i-am avut direct profesori, Dan Hatmanu, Adrian Podoleanu, iar din domeniul structurii, Vasile Condurache și Vladimir Florea. Le-am urmărit expozițiile pe care le-au organizat, atâta timp cât le-am fost student în Iași. Nu am încercat nicio clipă să fiu epigonul niciunuia dintre ei, am căutat să-mi formez o manieră proprie de lucru, perfectând în continuare mijloacele de expresie. – Ce v-a reținut să nu vă luați după modă? – N-am vrut niciodată să fiu anacronic, dar poate că și timpul de lucru nu a fost suficient de generos pentru a inova. – Nu puteți să spuneți că sunteți un pictor hipermodernist, dar nici unul vetust. Ce părere aveți despre cei care vă consideră un pictor cuminte? – E firesc să existe opinii personale și nu încerc să-i contrazic. Este normal ca fiecare să aibă o părere. – Ce vă propuneți să realizați pe viitor? – Îmi propun să continui activitatea de creație și, în măsura în care reușesc, să progresez și mai mult. – Ce așteptați de la pictorul Gabrel Baban și de la omul Gabrel Baban? – Nu cred că pot să fiu surprinzător pentru mine. Mă cunosc destul de bine și sper ca sănătatea să-mi permită să lucrez constant, așa cum am făcut mereu.