Între Petru Mușat și brizbrizurile de Crăciun

O să revin și eu cu ceva detalii despre tergiversarea reamplasării statuii lui Petru I Mușat în moțul târgului Sucevei. Și asta pentru a insista asupra subiectului sumei propuse în acest sens în CL.

 

Păi miliardul ăla de lei vechi nu înseamnă doar bani pentru soclul ridicat lângă Palatul Administrativ și transportul monumentului acolo. În primul rând se papă mai bine de jumătate din sumă pe TVA și impozite. Apoi vreo două sute și ceva de milioane costă restaurarea statuii care zace de atâția ani în ograda laboratorului de specialitate, iar între timp, păsărelele… pic, pic, pe ea. Și de curățat cât de cât a făcut-o doar ploaia. Iar pentru necunoscători, pic pic-urile alea au niște substanțe corozive în ele. Apoi, părculețul în care va fi amplasată statuia trebuie amenajat și el la nivelul valorii istorice a acesteia. Așa că suma nu mi se pare deloc exagerată pentru acest proiect. Exagerat mi se pare să se ceară ca toate aceste costuri să vină din sponsorizări. Mai ales când aceiași aleși ai noștri au aprobat nici mai mult nici mai puțin de un miliard și jumătate de lei, tot vechi, pentru podoabele de Crăciun. Din banii contribuabililor, normal. Păi nu era mai normal ca brizbrizurile ce vor fi atârnate câteva zile prin pomi, pe stâlpi și pe clădiri să fie ele făcute din sponsorizări? Probabil că nu, deoarece, vorba unui alt mare politician încă în viață, „miliardul nu-l ia Petru Mușat!”. Așa e. Are dreptate. Ăsta-i mort și cui să-i mai ceri parandărătul?