Prospecțiuni abuzive în zona Mănăstirii Putna

În șirul conflictelor stârnite de posibilitatea explorării gazelor de șist în România prin metoda fracturării hidraulice, ultima instituție afectată este Mănăstirea Putna. Străvechea vatră monahală, ctitoria sfântului voievod Ștefan cel Mare, acuză S.C. Prospecțiuni S.A. București că îi pune în pericol existența, prin afectarea clădirilor și a apei potabile a zonei. Nu este pentru prima dată în istoria modernă a mănăstirii când goana după profit material nu ține cont de protejarea patrimoniului cultural și religios unic al acestei mănăstiri. Astfel, la începutul secolului al XX-lea și în perioada interbelică, vreme de zeci de ani, aerul zonei a fost poluat de o fabrică de ciment construită la câteva sute de metri de mănăstire și de cariera aferentă ei, construită la baza dealului vecin, Dealul Crucii. Eforturile mănăstirii din acea perioadă nu au avut succes vreme de câteva decenii, doar la intervenția lui Nicolae Iorga cariera fiind, în sfârșit, închisă.

 

Dealul Crucii a rămas puternic afectat, abia în anii 1990 reușind să fie acoperită suprafața carierei cu o pădurice. Din cauza fragilizării lui, inundațiile din 2008 au provocat o masivă surpare de teren, care a afectat o parte din arboricultura ornamentală din molid, alcătuind numele ȘTEFAN, realizată în anul 2004 pe două hectare de pe acest deal. În prezent, Mănăstirea Putna este clasată ca monument istoric de categoria A, de valoare universală, având în componență următoarele construcții: biserica (1466), turnul-tezaur (1481), paraclisul (sec. XVIII), casa domnească (sec. XV, XX), turnul clopotniță (sec. XV, XX), turnul de intrare (1481), ruine clădiri N și SE (sec. XV), zid de incintă (sec. XV). În comuna Putna există și alte monumente istorice: chilia sfântului Daniil Sihastrul (sec. XV), Biserica Dragoș-Vodă (sec. XIV). La începutul lunii iunie, echipele de prospecțiuni au ajuns cu executarea gropilor pe teritoriul mănăstirii și au continuat lucrările fără a înștiința mănăstirea. La câteva zile după aceasta, pe 4 iunie, firma a trimis o adresă în care solicită accesul pe terenul mănăstirii pentru efectuarea de prospecțiuni seismice. În discuțiile cu reprezentanții firmei, mănăstirea a solicitat în repetate rânduri documentația clară și transparentă a activității de explorare, licența de funcționare, drepturile pe care aceasta le asigură, fișa cu parametrii tehnici ai activității, avizul de mediu, solicitări rămase fără răspuns. Ca o ironie sau ca urmare a superficialității cu care SC Prospecțiuni abordează impactul asupra mediului, s-a invocat faptul că Agenția de Mediu Suceava consideră că această activitate nu are nevoie de avizare, neprezentând niciun pericol. Explorarea vizează zona Brodina – Putna – Vicovu de Sus – Sucevița – Ciumârna, în centrul căreia se află Mănăstirea Putna. Prospecțiunile se fac pentru a căuta de gaze de șist. Metoda de prospectare utilizează implozii controlate cu dinamită, efectuate la o adâncime de 10 metri în sol. Vor fi în jur de 15.000 de detonări. Șocurile produse sunt recepționate de aparate de măsură la 10-20 kilometri distanță. În cazul în care aici se vor găsi și se vor exploata gaze de șist prin fracturarea hidraulică, riscul de distrugere a mediului ambient este maxim. Dar, încă din etapa de explorare, riscurile sunt mari. O problemă gravă o constituie afectarea clădirilor în urma exploziilor care generează undele prin care se face harta subsolului. Este vorba despre forarea a circa 15.000 de găuri pe o suprafață de 304 kmp, în centrul căreia se află comuna Putna. În fiecare din aceste găuri vor fi detonate până la 0,5 kg dinamită, deci în total 7.500 kg trinitrotoluen. Chiar dacă vibrațiile puternice se simt doar la 100-200 metri, unda de șoc merge până la 10 km și chiar 20 km, ceea ce poate afecta între o șesime și o treime din județul Suceava, prin microseisme. Compania de prospecțiuni nu a prezentat un studiu seismic științific, care să arate influența asupra clădirilor vechi de sute de ani ale Mănăstirii Putna la șocuri seismice echivalente dinamitei folosite la prospecțiuni. A doua problemă o reprezintă infestarea pânzei freatice. Zona la care s-a ajuns în aceste zile este chiar cea în care se află izvoarele care asigură apa potabilă a mănăstirii. O afectare a acestora ar fi catastrofală pentru viața de zi cu zi a obștii. În general, sunt amenințate izvoarele care asigură alimentarea cu apă a întregii comune Putna. Reprezentanții firmei sunt conștienți de aceste riscuri și de faptul că ele nu pot fi controlate. Ei au declarat că despăgubesc orice pagubă apărută la suprafață, dar nu cele legate de subsol. Au adăugat chiar că, în cazul infestării pânzei de apă, nu se poate demonstra că firma este responsabilă. În aceste condiții, având în vedere faptul că Mănăstirea Putna este obligată prin lege să ia toate măsurile pentru protejarea complexului monahal, monumentul istoric și zona lui de protecție, SC Prospecțiuni a fost anunțată, pe 11 iunie, că nu i se poate permite accesul pentru lucrările de prospecțiuni seismice pe terenul proprietate a Mănăstirii Putna sau în zona de protecție de 200 metri a monumentului istoric. Firma nu a ținut cont de adresa mănăstirii, desfășurând în continuare lucrări în zone care o pot afecta. Acest mod de abordare din partea firmei de explorări trezește suspiciunea că, în cazul existenței gazelor de șist în zonă, care sunt extrem de profitabile pentru cel care le exploatează, nici nu se va mai pune problema respectării normelor de protecție a mediului. O parte din Bucovina ar putea deveni atunci, precum unele zone din SUA, o Gasland, în care apa din fântâni are atâta gaz în ea încât se aprinde. Sau, precum altă tragedie a mediului și a patrimoniului României, o nouă Roșia Montană. Protos. DOSOFTEI DIJMĂRESCU