Desant sucevean la Iași

Mai luna trecută, pe când vremea încă stătea în cumpănă pe ce cale s-o apuce, mai exact pe 18 mai 2013, un redutabil desant sucevean, alcătuit din prozatorul Emanoil Rei și reputatul critic și istoric literar Nicolae Cârlan, a descins în târgul Ieșilor, întru benefică întâlnire cu iubitorii de Bucovină din capitala Moldovei.

 

Cei doi distinși oaspeți au avut parte de o susținere pe măsură, cărțile lor fiind comentate și apreciate la superlativ de nume de rezonanță ale culturii ieșene (și nu numai). Volumul de proză scurtă Tablouri memorabile al primului (a șasea reușită editorială a autorului), amplu și temeinic prezentat de criticul Nicolae Cârlan, s-a bucurat și de atenția binecunoscutului scriitor Emilian Marcu, precum și de adagiile gazdei, Liviu Papuc. A rezultat un portret compozit al scriitorului Emanoil Rei, dar mai ales al scriiturii acestuia, din care punctăm: o proză de factură realistă, clasică, din care nu lipsește componenta psihologică, bazată pe o experiență de viață vastă și diversificată. Temele asupra cărora invită la meditație autorul ocolesc facilul, banalul, efemerul, înscriindu-se în gama preocupărilor de veacuri ale omenirii. „Proza lui Emanoil Rei poate fi considerată o bună lecție despre valorile perene ale neamului românesc, despre satul natal, despre casa părintească, frații și surorile și, peste toate acestea, părinții” – cuvântează Emilian Marcu. Emanoil Rei a rotunjit această parte a întâlnirii prin câteva cuvinte confesive, cât și printr-o lectură nuanțată din propria operă. Volumul Bucovina: 1774-1914 (Ediție și notații biobibliografice de Nicolae Cârlan), al cărei autor a fost Aurel Morariu, este o restituire benefică, instructivă, în care editorul a readus în actualitate o scriere publicată în 1915, căreia i-a adus adagiul, firesc, al studiului Bucovina, apărut în revista „Convorbiri literare” din 1940 (nr. 7-12). Profesorul universitar Ion Agrigoroaiei a descâlcit cu competență ițele ascunse ale istoriei Bucovinei, cu accent pe perioada premergătoare celui dintâi război mondial, arătând valoarea de document a cărții și impactul acesteia asupra contemporanilor. Figura avocatului Aurel Morariu, frate al mai bine cunoscutului om de vastă cultură Leca Morariu, a beneficiat și ea de atenția cuvenită – opul în cauză constituind un bun pretext pentru scoaterea din uitare a unei personalități de prim rang a epocii. Cartea a prilejuit comentarii în care s-au implicat mai mulți dintre cei prezenți, viața Bucovinei nefiind o necunoscută pentru cei de față. De atenție s-a bucurat și profilul de creator și de cercetător al lui Nicolae Cârlan, cel care, în final, a mai adus în fața publicului câteva noutăți editoriale, printre care accent deosebit s-a pus pe cartea, cu miros tipografic încă, Recuperări (Ediție îngrijită și cuvânt de încheiere de Nicolae Cârlan), scriere postumă a regretatului și neuitatului reporter și poet Mircea Motrici, datorat admirabilului devotament al doamnei Rozalia Motrici, diriguitoarea Asociației Culturale „Mircea Motrici” din Suceava, sub egida căreia au apărut restituirile. A mai rămas ceva de spus? Doar faptul că am avut parte și de o scurtă, sintetică, la obiect informare asupra desfășurării adunării generale a Societății de la Rădăuți, efectuată de ing. Nicolae Chițan, și că am beneficiat încă o dată de găzduirea exemplară a domnului Dumitru I. Grumăzescu, ale cărui Galerii Anticariat de pe strada Lăpușneanu sunt încărcate de cultură, dar și de suflet sensibil. Mulțumim! LIVIU P. MORARIU