Locomotiva de la Grănicești

 

Arhip Haidău (n. 9 aprilie 1966), fiul lui Ioan (n. 6 iunie 1926 – 13 nov. 2012) și al Margaretei (n. 10 oct. 1927), frate cu Maria, Zenovia, Gheorghe, Domnica, Viorica și Elisabeta, este un vajnic bărbat între cei din generația sa, cuceritor, influent, bonom până la risipă și, înainte de toate, un spirit de-o forță magnetică rar întâlnită – ca Vodă care își chema plăieșii de pe munți. Arhip e ascultat de toți și în orice întreprindere primul angajat, cel dintâi în miezul lucrării, ca Hercule în munci. Nu întâmplător acest om cu vocație de primar adevărat este și întâiul epitrop al bisericii din Grănicești, om de încredere, bun chivernisitor, isteț, generos, agreabil, cu minte inginerească, solicitat în chestiuni delicate de administrație locală și nu de puține ori curtat să-și vândă „marca” lepădaților. Cu alte cuvinte, Arhip (un arhetip!) concentrează în dinamismul său, ca un reflex, forța unei locomotive – fiind de profesie mecanic C.F.R. în Suceava, înregimentat în armata roților de fier, stilat de regimul cazon al acestei meserii, vertical între zile și nopți, cu urechea mereu trează pe reverberațiile signalului. Arhip este un familist după canonul cuplurilor frumoase, conservatoare, din alte vremi. O iubește pe Elisabeta (n. Teodorovici) pentru că îi luminează odăile și-i face ospățul bun, pentru că se îmbracă frumos, după tradiție, primind colindători și stelari, prieteni din toate zările, dar mai cu seamă pentru că l-a înnobilat cu doi prunci, Ciprian și Maria, după năzuitoare așteptări de nu puține anotimpuri. Omul de pe locomotivă e-n cumetrie cu jumătate de sat, iar finii îl cinstesc de fiecare dată când poruncește: „Azi defrișăm copaci; mâine punem lucrurile în rânduială; joi ne adunăm pentru repetiții la clacă, șezătoare, horă; duminică ne întâlnim la liturghie să ne înțelegem ce avem de făcut în săptămâna care vine”… Nu-i strâns niciodată la pungă – ce nu pot împlinii alții, el împlinește. Ține la Părinți, la vatra natală și nu-și dorește altceva decât să se audă pe toate meridianele că satul lui există pe planetă, că este în lume un sat care se cheamă Grănicești.