Ajutor profesionist

Două știri s-au împerecheat ieri, fără… să știe una de alta, pe fluxuri. Cum că s-a îngrozit opinia publică din Bulgaria de câte sinucideri se înregistrează la ei și cum psihologi de-ai lor s-au reunit anume să înțeleagă cauzele. Au înțeles și au transmis: sărăcia și stresul sunt principalele motive, într-un context în care sărăcia generală este din ce în ce mai adâncă, iar vecinii sud-dunăreni aflați în situații critice nu obișnuiesc să se caute la psiholog. De aici mai departe (nu zice știrea) ar trebui să se întrunească (și nu doar pentru câteva vorbe, acolo) alți specialiști, să afle cum să scoată țara din crâncena pauperitate…

 

Cât despre psihologii de mai înainte, ei au găsit o soluție: să facă o campanie antisinucidere! Estimp, la noi, s-a anunțat lansarea (într-un viitor nu tocmai clar) a unei linii telefonice gratuite, susținută de ARPS, o asociație de „prevenție a suicidului” mișcată la rându-i de numărul îngrijorător de mare al sinuciderilor (și tentativelor) de la noi. Deocamdată, vârful asociației (în care se află profesioniști autentici) a pornit să caute voluntari ce ar urma să fie cursați pentru ca, în perspectivă, să poată răspunde eventualelor apeluri ale unor oameni copleșiți, acordându-le „ajutor profesionist”. Probabil cu bunăvoință și înțelegere, dar cine știe cu ce șanse de succes. Cel puțin, ai noștri nu-i invită direct pe cei în situație de risc să meargă la psiholog. Fiindcă, aflând cât i-ar costa asta, oamenii ar intra pe dată în cea mai adâncă depresie! Însă pentru că nu-i de glumit cu așa subiect, ne rezumăm la final să constatăm numitorul comun al celor două vești: absența statului din chestiune. Fiindcă… abia mai suflă?