O secvență din viața unui lider politic: Adrian Năstase

Timp de patru ani (1996-2000) am lucrat la Camera Deputaților, în calitate de deputat, împreună cu domnul Adrian Năstase, liderul Grupului parlamentar PDSR și vicepreședinte al Camerei Deputaților. Așa se explică de ce am manifestat un interes deosebit, și continui s-o fac și acum, față de evenimentele în care a fost implicat fostul prim-ministru Adrian Năstase.

 

După ce am urmărit atent cele întâmplate cu Adrian Năstase, de la tentativa de sinucidere și până la eliberarea din închisoarea de la Jilava, putem lesne înțelege dimensiunile unui proces politic, condus de la distanță și executat de unii procurori „independenți”. Procesul a fost intentat pentru „ilegalitățile” săvârșite de fostul prim-ministru Adrian Năstase, „ilegalități” cuprinse în dosarul „Trofeul calității”, cu exprimare în preajma alegerilor prezidențiale din 2004 la care a candidat. A urmări acuzațiile adunate în dosarul întocmit pentru condamnarea lui Adrian Năstase a fost un demers interesant, dar și important pentru a califica stadiul „independenței” Justiției (câțiva magistrați) față de autoritățile politice. Opiniei publice i-a atras atenția, dar și mirarea, una din afirmațiile din dosarul de acuzare a lui Adrian Năstase, în care scrie cu subiect și predicat că această condamnare se face „fără probe directe”. Ca cetățean de rând pot fi de acord cu afirmațiile privind probele suficiente, insuficiente, convingătoare sau mai puțin convingătoare, dar în niciun caz, cu afirmația „fără probe directe”. Multe circumstanțe au fost „construite” și au urmărit prelungirea duratei rămânerii lui Adrian Năstase în zona restricțiilor și a constrângerilor. În partea finală a perioadei de închisoare, demersurile ascunse și tot mai întortocheate s-au înmulțit, dar aici ne oprim doar la circumstanțele eliberării condiționate a lui Adrian Năstase. Ne-au atras atenția punerea la îndoială a diagnosticului pus de dr. Brănișteanu, „grija” procurorului pentru caracterul științific al cărților scrise de Adrian Năstase în timpul detenției și ceea ce scria domnia sa, din când în când, pe blogul personal etc. Provoacă cel puțin indignare demersul de a-i întocmi dosar domnului dr. Brănișteanu pentru diagnosticul și tratamentul medical acordat pacientului Adrian Năstase. Și tot îngrijorare provoacă atitudinea unui procuror care nu acordă încredere caracterului științific al cărților scrise de condamnat în lunile de închisoare. De când oare procurorul dă aviz sau confirmă latura științifică a unei cărți publicate fie și de un deținut după normele cunoscute? Astăzi, cele mai multe întrebări privesc viitorul politic al domnului Adrian Năstase. Prima constatare este consolidarea autorității politice a fostului lider al PSD, adunarea în preajma lui a unui număr mai mare de cetățeni și dorința conducerii PSD ca Adrian Năstase să revină în politica social-democrată din România. Nu-mi propun să fac previziuni, dar cred că Adrian Năstase va redeveni un lider de marcă în politica social-democrată de la noi. Este adevărat că sunt membri ai PSD care acum, cu prilejul eliberării liderului Adrian Năstase, vor să ajungă în planul vieții politice cu tot felul de declarații, unele mult ridicate peste nivelul realității, dar și cu precizări privind drumul pe care-l va urma recentul eliberat din detenție. Astfel de situații se vor extinde și vor angaja mai mulți social-democrați „devotați”. Noi avem nădejdi și reale și prospective în spațiul politicii PSD, respectiv al USL. La această dată, un lucru important privește modul de guvernare a USL și aducerea în prim-planul vieții politice a adevărurilor și cu deosebire a furturilor din averea poporului român de către liderii PDL.