Mica Unire serbată la Vatra Dornei

Intitulată sugestiv „Unirea – moment crucial în istoria României”, manifestarea dedicată Unirii Principatelor organizată de Biblioteca municipală „G.T. Kirileanu” și Asociația Culturală „Pro Basarabia și Bucovina”, filiala „Arboroasa”, a reunit la sediul bibliotecii un număr mare de participanți.

 

În deschiderea manifestării, moderată de bibliotecar coordonator Nicoleta Todașcă, prof. Victoria Ostaficiuc a prezentat contextul istoric și modul în care s-a înfăptuit actul Unirii din ianuarie 1859, ea subliniind că a fost „un act curat, realizat fără vrajbă, fără ură, fără sânge”. Despre personalitatea domnitorului Al.I. Cuza, vorbitoarea a apreciat că se reflectă și în percepția populară, Cuza fiind unul dintre cele mai cunoscute personaje din istoria noastră, urmând lui Ștefan cel Mare. În încheierea intervenției sale, prof. Ostaficiuc consideră că „poate nu vom putea niciodată să exprimăm recunoștința pe care o merită cei ce au înfăptuit acest act”. Prof. Teodora Sandu, de la Școala Gimnazială Nr. 1, a adus în discuție și alte aspecte ale momentului istoric prezentate în Power Point. Dna prof. Sandu s-a referit la aprecieri celebre despre actul unirii, necesitatea și însemnătatea acestuia, aparținând lui Mihail Kogălniceanu, Dumitru Ralet, mitropolitul Sofronie Miclescu, N. Gane sau Al.I. Cuza însuși. De asemenea, a vorbit despre divanurile ad-hoc, despre reformele lui Cuza, subliniind că acestea au stat la baza făuririi României moderne. Referindu-se la modul în care Unirea Principatelor a fost percepută în afara granițelor, prof. Paraschiva Abutnăriței a exemplificat prin citarea contelui de Cavour, atunci prim-ministru al Regatului Sardiniei, care sublinia precedentul creat de români, Unirea fiind un act de autodeterminare, dar și de reprezentativitate națională, știut fiind că din divanurile ad-hoc făceau parte și țărani. Intervenția Aldonei Patraș s-a constituit prin creionarea unui portret emoționant al doamnei Elena Cuza, o femeie foarte puternică prin caracterul său ales, prin modestie, patriotism și dragoste nețărmurită pentru soțul său, prin modul în care i-a cinstit memoria. Înv. Anica Făcînă s-a referit la materiale inedite despre domnitorul Unirii și despre reședința acestuia de la Ruginoasa. A prezentat și documente vechi, acte de împroprietărire a țăranilor emise în urma aplicării reformei agrare, precum și o interesantă colecție de timbre istorice, îndemnându-i pe elevi să colecționeze și ei obiecte cu valoare istorică. Poeta Rodica Ulea a prezentat poemul „Tu, Horă a Unirii!”, iar apoi, Doina Moroșan, profesoară pentru învățământ primar, a prezentat un material intitulat „1859 – Unirea Principatelor Române”. Elevii clasei a IV-a A ai Școlii Gimnaziale Nr. 4, îndrumați de prof. Doina Moroșan, au prezentat referate și un colaj de versuri intitulat „Cuza și Unirea”. Elevii clasei a III-a de la aceeași școală, îndrumați de înv. Veronica Pop, au recitat poezii sub genericul „Unirea națiunea a făcut-o”. Cei mai mici participanți la acțiune, elevii clasei a II-a, îndrumați de înv. Viorica Afloarei, au prezentat un grupaj de versuri intitulat „Hai să dăm mână cu mână”, urmat de momentul dramatizat „Moș Ion Roată și Unirea”. La sfârșitul programului artistic toți elevii au fost răsplătiți cu aplauze din partea publicului spectator. În încheiere, copiii s-au prins în horă, au cântat și au dansat „Hora Unirii”.