Acad. Mihai Cimpoi, un spirit ales dedicat culturii românești și universale, este mereu prezent în fenomenul cultural românesc și european. Domnia sa și-a închinat viața adevărului istoric-literar românesc. În toamna anului trecut a împlinit vârsta înțelepților atenieni, o vârstă care are acoperire într-o viață de om dăruită scrisului și studiului asupra operei eminesciene.
De fapt, domnul academician, încă din adolescență, și-a făurit din opera eminesciană un ideal. Iar acum și-a asumat responsabilitatea de a se înfățișa, ca la un finiș, cu un dicționar enciclopedic Mihai Eminescu. În ziua de 15 ianuarie a.c., la Academia Română va avea loc lansarea „Dicționarului Enciclopedic Mihai Eminescu”. În acest context, Domnia sa a avut amabilitatea de a-mi acorda acest interviu. – Domnule Mihai Cimpoi, ce înseamnă pentru cultura basarabeană, de fapt cultura românească, Mihai Eminescu? Și ce v-a adus anul care a trecut? – Anul 2012 ne-a adus cărți, evenimente culturale, „Anul Caragiale” în cadrul UNESCO, Teatrul Național „Satiricus” care a montat toate piesele lui Caragiale, Congresul Mondial al Eminescologilor, din septembrie, sub egida celor două academii. Au venit eminescologi din șapte țări ale căror comunicări vor fi reunite într-o culegere specială. Ei s-au solidarizat în studiul operei lui Eminescu, în elaborarea de noi studii. Ne gândim la o altă ediție a acestui congres, președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, susținând acest lucru și promițând sprijin. Revenind la Caragiale, mai amintesc și Festivalul „Epigramei și Fabulei românești”, unde au venit vreo 15 epigramiști din România. Guvernul României nu a ajutat Congresul „Spiritualității” de la Alba Iulia, dar avem promisiunea că acest congres va fi preluat de Parlamentul României. – Care au fost nerealizările anului trecut, pe plan economic, în Republica Moldova? – Nerealizări am avut pe plan economic, dar am avut totuși câteva vizite care ne vor ajuta în viitor: Angela Merkel, reprezentanții UE de la care așteptăm sprijin în viitor. – Ați dat cititorilor o carte unică, singura în peisajul dicționarelor de cultură, „Dicționarul Enciclopedic Mihai Eminescu”. Dorim să știm ce înseamnă acest dicționar pentru eminescologi și pentru iubitorii lui Eminescu? – Mi-am făcut un dar la aniversarea mea de 70 de ani, când a apărut „Dicționarul Enciclopedic Mihai Eminescu”, ca rod al unui efort zilnic al meu, valorificând multe din cărțile mele de eminescologie. Aceste materiale le-am axat pe un concept al meu, urmărind o structură clasică – biografie, prezentare, analiza operei, 430 de poezii, proză, publicistică, toate analizate de mine. Integrările tipologice, clasicismul și romantismul, dar și barocul și simbolismul, prezența în artă, în muzică, pentru că el este și muzical și pictural, în filatelie și în numismatică. M-a ajutat Nicolae Ioniță, care a strâns câteva sute de desene făcute lui Eminescu, arborele genealogic, un proiect sinteză scris împreună cu academicianul Eugen Simion, portrete din caietele lui studențești, peste 100 de personalități citate. Am prezentat și o listă a expresiilor celebre și personajele mitice invocate de el, dar și marii filosofi care au marcat opera și viața poetului. Pentru prima dată am dat o grilă în care se prezintă el ca filosof al istoriei și al limbilor. El a cunoscut mai multe limbi. Eminescu a transcris o gramatică sanscrită, a cunoscut Imnul Genezei în original, a programat un dicționar de economie politică. Germana era a doua limbă maternă a lui. Spaniola, italiana, rusa, engleza, franceza erau cunoscute de el. După niște cursuri urmate la Viena, se pare că știa și limba albaneză. Am un compartiment întreg despre sociologul Eminescu, pentru că sociologia este cheia tuturor celorlalte științe. Apoi, am evidențiat cunoștințele sale în multe alte domenii: el vorbea despre dubla natură a luminii și despre greutatea luminii. Teoria relativității este de asemenea abordată de poet. De altfel, NASA a decis ca un crater mare de pe planeta Mercur să poarte numele lui Eminescu, plecând de la omul de știință Eminescu. Cam acesta este dicționarul meu. Pe 15 ianuarie a.c., dicționarul va fi lansat la Academia Română. – Cunosc faptul că, la Uniunea Scriitorilor din Basarabia, lucrurile nu sunt pe făgașul lor normal. De doi ani de zile, în loc să fiți lăsat la masa de lucru, trebuie să mergeți din proces în proces pe la tribunal pentru a fi repus în drepturile legale de președinte al Uniunii Scriitorilor din Basarabia. Dumneavoastră sunteți cel mai în măsură să ne spuneți ce se întâmplă în realitate… – Am fost anunțat că în scurt timp se va da verdictul final. Eu am câștigat moral, cel puțin. Astăzi, Uniunea este foarte scindată. Nu mai participă la manifestările pur românești, nici măcar la Congresul Eminescologilor. Dincolo de această situație au apărut câteva albume la o editură din Iași despre opera mea și un volum la Arad, de studii monografice în trei variante și ediții. – Cum stăm cu limba română în Basarabia, cunoscut fiind faptul că tot mai des limba rusă se aude pe străzile Chișinăului? – Din păcate, avem probleme. Deși limba română și-a ocupat un binemeritat loc în învățământ, nu se mai folosește vechea titulatură, iar unii susțin că, din punct de vedere politic, avem limba moldovenească. Președintele Nicolae Timofti a spus că va modifica acel articol 13 în care se specifică limba română. Mai trist este în Transnistria, unde limba română este chiar vitregită în licee și școli. Zilele astea am auzit că directorii de licee vor face o conferință de presă pentru sesizarea organismelor europene și internaționale. Sunt eroice eforturile lor de acolo, ei nu renunță la această luptă a limbii. – Se aștepta ca în Transnistria, odată cu plecarea lui Igor Smirnov și venirea lui Șevciuk, situația să se mai limpezească în ceea ce privește relația Chișinău – Tiraspol. Cine este acest Șevciuk? – El nu se deosebește mult de ceea ce a fost înainte. Rusia este mai departe acolo și își continuă politica. Pașii sunt foarte mărunți, cum a zis și Angela Merkel. Depinde de situația existentă, dacă orientarea europeană a acestuia va fi consecventă, astfel ne va fi și nouă mai ușor. – Ce se întâmplă cu Armata a XIV-a? – Rusia, în loc să scoată Armata a XIV-a din Transnistria, o fortifică. – Ce așteptați de la anul 2013 pentru scriitori și ce așteptați de la aceștia? – Aștept un an bun, iar de la scriitori aștept cărți bune și revenirea la normalitate a situației Uniunii Scriitorilor.
Comentarii