Casa de odihnă a ofițerilor „Franz Joseph I”

(Militärkurhaus für k.k. Offiziere und Beamte in Dorna-Watra)

 

Cu ocazia vizitei de documentare pentru realizarea proiectului Hotelului Căilor Ferate, făcută la Vatra Dornei la începutul anului 1903, arhitectul vienez Alois M. Wurm-Arnkreuz a fost plăcut impresionat de frumusețea locurilor și a intuit potențialul turistic al stațiunii balneare. Așa că a propus Statului Major General al Armatei construirea unei case de odihnă și tratament pentru cadrele militare înrolate în armata imperială, în vecinătatea Hotelului Căilor Ferate, cu propunerea ca șantierele celor două construcții să fie coordonate în paralel, pentru a se realiza unele economii. Proiectul a fost realizat și aprobat în mai 1903 (Projekt für Militärkurhaus für k.k. Offiziere und Beamte in Dorna-Watra, Bukowina), fiind publicat și în revista de specialitate a arhitecților „Wiener Bauindustrie Zeitung”, unde se găsea și o scurtă descriere a acestuia: „Edificiul cunoscut sub denumirea de Casa de odihnă și tratament pentru cadrele militare și funcționari din Dorna-Watra se va afla amplasat în apropierea centrului stațiunii, înconjurată de grădini, munți și un peisaj superb. Clădirea monumentală este cu demisol, parter și două etaje – din care primul prevăzut cu balcoane; are în compunere două dormitoare și un cabinet rezervate administratorului, o sală de lectură spațioasă, o sală de consultații, o cameră pentru portar (situate la primul etaj), câte două camere cu paturi duble și cinci camere cu un singur pat la fiecare etaj, toalete, precum și bucătărie, spălătorie, sală pentru călcat, cămară pentru alimente (la demisol) și o magazie pentru lemne sau cărbuni alături. Clădirea este prevăzută cu două intrări, una principală, poziționată către stradă și una pe latura din spate, destinată angajaților”. O știre din ziarul „Deșteptarea” din Cernăuți, la data de 8/21.01.1904, purtând titlul „Pentru ofițeri și funcționari publici”, spunea: „Societatea pentru ridicarea și administrarea unui sanatoriu pentru ofițeri și funcționari publici în Vatra Dornei a ales, în Adunarea Generală din 29.12.1903, pe Înălțimea Sa, prințul Hohenlohe, ca president de onoare al acestei societăți. Societății respective, sub conducerea pretorului dl. Ipolit Călinescu, îi revine sarcina să adune mijloacele necesare în timpul scurt de doi ani, încât cu clădirea edificiului frumos s-a putut începe în anul trecut, iar în vara anului curent edificiul va fi terminat și dat destinațiunii sale”.  Construcția „Casei de odihnă a ofițerilor” a demarat rapid, fiind folosiți la lucrări 3 ofițeri-ingineri constructori, personal civil și efective militare; la finele anului 1904 ea a fost finalizată și inaugurată sub numele de „Franz Joseph I Kurhaus”. În perioada interbelică a intrat în patrimoniul Statului Român și s-au schimbat mai mulți administratori, iar în anul 1941, Clubul Ofițerilor a fost transformat în spital pentru tratamente, sub denumirea de Spital Z.I. (Zona interioară 180). Între anii 1946-1947, unitatea trece în administrarea Comitetului provizoriu al orașului Vatra Dornei, funcționând cu o secție având 30 de paturi. În anul 1956, spitalul se mută în fosta clădire a Hotelului Traian și numărul de paturi crește la 210; în vechea locație va funcționa o secție a Spitalului Orășenesc Vatra Dornei, respectiv Maternitatea sau Secția Obstetrică-Ginecologie, cum este cunoscută astăzi. Mult timp clădirea s-a aflat într-o stare care lăsa de dorit, dar în urma mai multor eforturi și intervenții depuse de dr. Negrea Maria Cecilia, un sufletist medic ginecolog și bun manager, cumulate cu ajutorul câtorva oameni inimoși, s-a reușit alocarea unor fonduri pentru această unitate și dotarea cu aparatură modernă. Prin Hotărârea 56/2011 a CL Vatra Dornei, s-au alocat fonduri pentru reabilitare și reparații. Astfel s-a reușit a i se reda acestei clădiri de patrimoniu o parte din strălucirea pierdută. Ar mai trebui totuși, aici, un medic anestezist… PAUL BRAȘCANU