Sărbătoarea Camelia Rusu Sadovei

Ca o fereastră cu flori și chipuri visătoare pe zidul zăpezii, o fermecătoare personală își așteaptă vizitatorii. Este vorba de expoziția de pictură și grafică a Cameliei Rusu Sadovei, al cărei vernisaj, pe 29 noiembrie 2012, a umplut Galeria de Artă ,,Ion Irimescu” Suceava.

 

Cu sentimentul că ,,e o mare onoare să vorbești astăzi despre Camelia Rusu Sadovei, o mare onoare și o mare responsabilitate”, pictorul Iulian Asimionesei i-a semnat o schiță de portret artistei și a sugerat, argumentând, afinități ale creației sale, înrudiri, înrâuri. Cu precizarea modest-surâzătoare că ,,în ultima perioadă în care au apărut în societatea noastră așa-numiții esteți din categoria «care este», eu sunt doar un artist practicant, coleg cu dna Camelia Rusu Sadovei la Colegiul de Artă «Ciprian Porumbescu» Suceava, cât de cât inițiat în istoria artei”, profesorul Iulian Asimionesei a povestit, între altele, despre Sandro Botticelli observându-i morbidezza, suavitatea, rafinamentul în personajele feminine ale artistei (,,Anotimpuri”, ,,Păstrătoarea” ș.a.), despre micii maeștri olandezi și despre Vermeer mai ales pentru lecția lor despre folosirea luminii la care pictorița a fost atât de atentă în naturile statice, despre pictura prerafaelită care prefigurează simbolismul pe care îl găsim și în arta Cameliei Rusu Sadovei. ,,Cu toate aceste puternice legături, a mai spus Iulian Asimionesei, Camelia Rusu Sadovei reușește să fie modernă”, subliniindu-i de asemenea desăvârșirea în tehnicile pastelului, acuarelei, ,,în care, oricât de mici ar fi, artista rămâne monumentală”. A ținut să-i omagieze public creația, ,,din punctul de vedere al sensibilității poetului”, Mihai Sultana Vicol, încântat, ,,într-o vreme a urâtului și a artei urâtului”, de ,,rafinamentul și delicatețea picturii sale”. Și Camelia Rusu Sadovei a vorbit despre frumos ca despre o lecție vie a celui care i-a fost de neuitat profesor și magistru, la Universitatea Națională de Arte de azi, pictorul Vasile Grigore: ,,Într-o lume a urâtului, zicea, putem construi frumosul, și dacă vreuna din lucrările mele vă face bine înseamnă că…” Acoperită de aplauze, această parte finală a intervenției artistei a lăsat loc înțelegerii noastre despre viața neirosită, despre iubirea răsplătitoare pentru pictură, pentru artă, în cadența convingerii lui Luchian, reluată de Iulian Asimionesei pentru creația Cameliei Rusu Sadovei: ,,Cine pictează pentru mulți pictează pentru multă vreme”. Așadar, încetiniți pașii, opriți-vă în fața ferestrei decupate în zidul iernii de expoziția Cameliei Rusu Sadovei și treceți pragul Galeriei ,,Ion Irimescu” Suceava ca să-i simțiți căldura. Căldura subtilă și durabilă a artei sale.