Muzeul de Istorie readuce sucevenilor, prin imagini, orașul de altădată

Unul dintre momentele însemnate ale manifestării „Artă și civilizație medievală”, deschisă oficial, ieri, la Muzeul Bucovinei, a fost, cu siguranță, vernisarea expoziției „Pierdută, uitată; necunoscută: Suceava periferiilor”.

 

Prin imaginile prezentate, expoziția înseamnă pentru noi o readucere în față a orașului de altădată, pe care, din păcate, nu-l mai regăsim în actualitate, fiind supus unei urbanizări, uneori forțate. În expoziție sunt fotografii învechite și ele de vreme care ne prezintă case vechi, locuințe de tip rural din zona str. Dragoș Vodă, instalația de captare a apei de la Șipotu Mare, așa cum era în anul 1940, zona de sud-est a Sucevei pe la 1893, casă veche tradițională de pe strada 6 Noiembrie, pe la 1960, și multe altele, uitate acum. Sunt și imagini actuale, care ne ajută să comparăm, și, poate, să regretăm că unele clădiri nu mai sunt. „Orașul nostru a cunoscut de-a lungul timpului o permanentă transformare urbanistică ce a făcut să dispară, mai ales din perimetrul centrului istoric, arhitectura tradițională caracteristică târgului Sucevei. Sub presiunea continuă a expansiunii pe verticală a noilor tipuri de locuințe, vechiul spațiu de locuire a dispărut sau, în cel mai fericit caz, s-a redus dramatic, sărăcind localitatea de un fond arhitectural cu valoare uman-sentimentală inestimabilă. Fostul aspect al localității a supraviețuit, sporadic, la periferie, unde s-au conservat inclusiv o serie de locuințe mai mult decât centenare, parte din ele aflate sub protecția legislației în vigoare privind patrimoniul imobil”, au spus cei de la Muzeul Bucovinei. Proiect al doctorului în istorie Mihai-Aurelian Căruntu, expoziția vine să prezinte publicului o față mai puțin cunoscută a orașului, unele fotografii cu locuințe din prezent fiind „o pledoarie pentru o nouă optică în ceea ce privește reevaluarea și protejarea patrimoniului arhitectural, atât cât a mai rămas neafectat de tentația modernizării”. Sala de festivități a muzeului de istorie a fost, vineri, mult prea neîncăpătoare pentru numărul foarte mare de participanți la deschiderea oficială a simpozionului „Artă și civilizație medievală”, aflat la ediția a XIX-a. Reamintim că peste 150 de muzeografi, arheologi, restauratori, conservatori, cercetători științifici, cadre didactice universitare, arhiviști, specialiști în domeniul monumentelor istorice din România, Republica Moldova și Ucraina se află la Suceava pentru a participa la cele două simpozioane „Artă și civilizație medievală” și „Bucovina. File de Istorie”, acesta din urmă aflat la ediția a XIV-a, care se desfășoară la Muzeul de Istorie și Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava. Pe parcursul lor, în plen și în cadrul secțiunilor, vor fi lansate mai multe volume de specialitate apărute recent: „Fabrica de zahăr Ițcani”, de Mihai Aurelian Căruntu, „Biserica Sf. Nicolae din Rădăuți. Cercetări arheologice și interpretări istorice asupra începuturilor Țării Moldovei”, de Lia și Adrian Bătrâna, „Documente voievodale (secolele XV-XIX). Colecția Muzeului Bucovinei”, realizată de muzeograf Benonia Jităreanu, „Din arhivele cernăuțene: Scrisori către Ion Nistor”, de Doina-Iozefina Iavni, „Istorie și educație. In Honorem Mihai Lazăr”, coordonată de Mihai Iacobescu, „Principesa Elena Cuza la Piatra Neamț” de Mihaela-Cristina Verzea și Elena Cojocariu, Editura „Constantin Matasă”, Piatra Neamț, 2012.