Situația

Primprejurul ediției din acest an a Festivalului „Labiș”, cunoscători sau mai puțin au emis opinii cu privire la numărul de concurenți (apreciat ca fiind scăzut) și la cel de premii (apreciat ca fiind – chiar prea – mare; la câți concurenți). Aflându-mă mulți ani de-a rândul în preajma manifestării, mă socot la rându-mi a fi destul de priceput în a explica întrucâtva situația. Pe de o parte, față de acum un deceniu (și chiar mai bine), „baza de selecție” s-a îngustat mult; nu mai avem de-a face cu generațiile numeroase de elevi și studenți care constituiau și constituie principala resursă din care se ițeau/se ițesc candidații.

 

Totodată, față de acea perioadă, inclusiv ca urmare a notorietății și influenței unui festival ca cel de la Suceava – Mălini (cu care odinioară se comparau doar câteva, poate că cele de la Târgoviște, Timișoara, Bistrița), aproape că fiecare județ a născocit 1-2 competiții asemenea; plus, în anii din urmă, și câteva „virtuale”, pe net. Astfel că s-ar putea zice că nu-s tineri poeți câte concursuri pentru ei. Iar apoi, s-ar părea că cel de la Mălini are sita un pic mai deasă, nu-i tocmai pentru oarecine. Pe de altă parte, fiind cel mai vechi din țară, „Labișul” se bucură de toată considerația în spațiul seniorilor literari, astfel încât nu-i deloc întâmplător că numeroase reviste de literatură și cultură (căci premiile lor – însemnând îndeobște publicarea – sunt cele multe) se arată foarte interesate să ofere premii la Mălini. Cam aceasta ar fi situația…