Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) din Rădăuți o are ca președinte, de 2 ani, pe dna ec. Ana Marcu. Ea se remarcă prin creșterea numărului de membri, prin transparența modului de conducere, prin ajutorarea financiară a unor membri cu nevoi, în preajma marilor sărbători, dar mai ales prin organizarea unor activități culturale, literare și de suflet la Clubul Femina, reabilitat și înfrumusețat în ultima vreme.
Astfel, aici au loc, lunar, lansări de carte, dar și a fiecărui număr a noii reviste rădăuțene „Obcina literară”, aniversări ale zilelor de naștere sau onomastice ale unor membri, sărbătorirea Zilei Naționale a României sau a unor sărbători creștine: Crăciunul, Sfintele Paști etc. Însă conducerea CARP, de un an încoace, se ocupă cu responsabilitate și dăruire și de organizarea unor excursii, de una sau de două zile, având caracter cultural, literar sau religios, prin pelerinaje pe la mănăstirile din Moldova sau Ardeal, contribuind financiar la costul lor, din resurse proprii, astfel încât contribuția participanților să fie cât mai modestă. Ei au ocazia să vadă locuri deosebit de bogate în frumusețe și valoroase cultural și istoric din țară. Se ține cont că unii membri nici n-au ieșit din localitate sau din județ în toată viața lor. În aceste excursii, doritorilor li se creează posibilitatea de a cunoaște și a vibra sufletește la vederea acestor obiective. Astfel, în întâmpinarea Zilei internaționale a persoanelor în vârstă sau de „Ziua Seniorilor” (cum o numesc mulți alții), 1 octombrie, dna Ana Marcu le-a făcut o surpriză. A încercat și a reușit, grație priceperii sale, ca o parte din membrii CARP Rădăuți (cine a dorit) să meargă în excursie și să înțeleagă semnificația acestei zile. Așa că, în zilele de 29 și 30 septembrie a.c. 36 de membri, conduși cu iscusință de „comandantul” Ana Marcu, s-au deplasat cu autocarul pe itinerarul Rădăuți – Mănăstirea Nicula – Gherla – Mănăstirea Cășiel – Mănăstirea Rohița – Mănăstirea Rohia – Cimitirul Vesel de la Săpânța – Mănăstirea Săpânța – Mănăstirea Bârsana – Mănăstirea Bogdan Vodă și Prislop; un autentic pelerinaj ortodox. Pregătiți materialicește și sufletește cu cele necesare unei călătorii de două zile, membrii grupului au plecat din Rădăuți în zorii zilei de sâmbătă, străbătând la început drumul lung de munte prin Humor, Câmpulung, Vatra Dornei, Tihuța, Bistrița, Dej, până la Mănăstirea Nicula. Un drum cu serpentine multe, printre munți împăduriți, cu peisaje unice care încântă ochii, construcții vechi și noi, bogății peisagistice și arhitecturale, ceva de vis, vorba poetului O. Goga: „La noi sunt codri verzi de brad/ Și câmpuri de mătasă/ La noi atâția fluturi sunt,/ Și atâta jale-n casă…” sau „La noi sunt cântece și flori/ Și lacrimi multe, multe (…) Munții noștri aur poartă/ Noi cerșim din poartă-n poartă”. Ce contrast! Avem multe frumuseți și bogății, dar… trăim și astăzi în sărăcie! Care e motivul? De data aceasta tăcem, căci suntem în pelerinaj creștin. Drum lung la dus și la întors… Nu a fost obositor, deoarece făceam popasuri pentru a ne umple plămânii cu aer tare de munte, pentru a ne clăti ochii cu priveliști dumnezeiești, iar în autocar, la microfon, ne-au delectat cu cântece religioase Maria Balan, cu cântece populare românești și ucrainene Silvia Buriuc, cu cântece cazone Simion Șuhan, cu glume și calambururi Gheorghe Dascălu, Ion Iosif, V. Nicolaiciuc etc., cu zeci de cuplete din Constantin Tănase cântate sau recitate de Adrian Maurer etc. Prima trăire duhovnicească ortodoxă am simțit-o la Sfânta Mănăstire „Adormi-rea Maicii Domnului” Nicula, unde ne-am umplut golul sufletesc. Ne-am rugat pentru sănătatea noastră și a familiilor noastre la Icoana Maicii Domnului Făcătoare de Minuni, apoi am admirat interioarele și exterioarele bisericilor, împrejurimile, am cumpărat suveniruri religioase, am depus pomelnice și, încrezători, am continuat drumul. La Gherla nu ni s-a permis vizitarea Memorialului Durerii de la penitenciar. Păcat! Am poposit apoi la Mănăstirea „Înălțarea Sfintei Cruci” Cășiel, așezată într-un loc mai puțin accesibil, pe niște drumuri de țară. Este o mănăstire de maici, având peste 10 măicuțe tinere, foarte harnice și pricepute. Au toate bunătățile, prin strădania lor. Aici ne-am cazat. Am participat la slujba de veghere de sâmbătă seara spre duminică. La această slujbă, am trăit câteva ceasuri de desfătare duhovnicească ortodoxă. Apoi, obosiți, am dormit un somn adânc și foarte odihnitor. A doua zi, la 6 dimineața, am plecat spre Rohia. În autocar, semnatarul acestor rânduri a prezentat la microfon informații despre Mănăstirea „Sfânta Ana” din Rohia, pre-cum și multe date despre viața și creația literară a scriitorului Nicolae Steinhardt, viețuitor în ultimii 8 ani din viața sa la această mănăstire, a prezentat câteva din cărțile scriitorului și a recitat poezia „Frate cu cerul” de Adrian Păunescu, dedicată acestui cărturar. Au urmat multe urcușuri șerpuitoare, serpentine destul de primejdioase, care îți tăiau, din când în când, răsuflarea. Ajungem să admirăm, mai întâi, Schitul Rohița, apoi Mănăstirea Rohia. Prindem la Rohia slujba monahilor. Așezăminte ortodoxe situate pe dealuri (prima) sau pe vârfuri de munte (a doua), înconjurate de păduri seculare. Aflăm aspecte extraordinare privind istoricul lor, arhitectura acestora, care te uimesc. Uimește și așezarea lor la astfel de înălțimi. Construcțiile sunt cochete, excepțional întreținute, încât te îndeamnă să stai acolo. Vizităm Chilia Memorială a lui Nicolae Steinhardt, apoi mormântul lui, unde îi aducem prinos de recunoștință. Ne umplem sufletul de trăire duhovnicească. Admirăm peisajele, construcțiile și ni se înalță mândria patriotică pentru ceea ce pot face românii, în toate domeniile, stârnind admirația turiștilor. Afirmăm aceasta deoarece – aici – lume peste lume! Nu mai era loc pentru turiști, darămite pentru mașini! Cu aceste impresii deosebite pornim iar la drum. Parcă mai odihniți ca niciodată! Ajungem la Cimitirul Vesel din Săpânța. Chiar ne înveselim și ne mirăm cum iscusitul meșter Patraș, un localnic plin de umor, crea și „vindea” epitafuri. Apoi construia și colora cruci cu asemenea creații vesele pe mormintele cimitirului satului. Cu timpul, aceste creații și construcții au devenit opere de artă, stârnind curiozitatea multora din țară și de peste hotare. Acolo, vizitatori erau mai ceva ca la mănăstiri! La Mănăstirea „Sfântul Arhanghel Mihail” din Săpânța Peri se află și celebra biserica maramureșeană de lemn, cea mai înaltă din Europa, având peste 75 metri. Construcția ei uimește lumea din Europa și nu numai. Mănăstirea „Sfântul Nicolae” Bârsana cuprinde un ansamblu monahal, construit din lemn, în tradiția locală, numai cu meșteri din localitate, fiind compus din turnul clopotniței, biserica înaltă de 57 metri, altarul de vară, casa cu chilii și paraclis, casa meșterilor, casa artiștilor, precum și muzeul care oferă o imagine de ansamblu asupra istoriei, culturii și civilizației maramureșene. Este o mănăstire de maici. Felul cum sunt integrate construcțiile în relieful și peisajul local îți creează o imagine de ansamblu deosebită. Priveliștea ne-a copleșit cu totul. Aici s-a văzut cum omul, ajutat de Dumnezeu, a lucrat în comuniune cu El, dând la iveală ceva unic. Acest tablou merită să fie văzut și admirat de noi toți! La Bogdan Vodă, pr. Vasile Chindriș a rostit cuvinte emoționante, care ne-au umplut inima de mândrie. El a făcut legătura istorică dintre localitatea Bogdan Vodă, baștina voievodului, și Rădăuți, unde a descălecat și a întemeiat Moldova. În Biserica „Bogdan Vodă” se odihnește ctitorul ei. „Toate ne-au impresionat. Am văzut peste tot înțelepciunea și credința adâncă și statornică a românilor din Ardeal în bunul Dumnezeu. Aceștia au construit așezăminte unice de religie ortodoxă. Monahii și monahiile de astăzi, prin rugăciunile lor, se roagă la Dumnezeu ca poporul român să învingă greutățile vieții de astăzi. Numai așa se explică de ce Biserica Ortodoxă în România se situează pe primul loc la încredere. Cinste acestora! Aducem mulțumiri sincere și din suflet tuturor monahilor și monahiilor pentru ospitalitatea de care au dat dovadă!” a concluzionat, la sosirea acasă, dna Ana Marcu, organizatoarea acestui pelerinaj de suflet. A consemnat VICHENTIE NICOLAICIUC
Comentarii