Întâlnire cu poezia

Nu știu care este cauza, dar am constatat că nu se citește suficientă poezie. Poate de vină sunt autorii. Tocmai acest aspect ne-a determinat să organizăm, cu diferite prilejuri, manifestări literare în cadrul cărora poezia să se afle la loc de cinste. Iar la cea mai recentă acțiune a noastră, poezia a ocupat locul central.

 

De data aceasta, în elegantul club al CARP „Speranța” din Rădăuți, în jur de 30 de pensionari de diferite profesii s-au întâlnit pentru a asista la prezentarea cărții „Cu gândul la poetul Ilie Motrescu”, o culegere de versuri și fotografii realizată de o altă poetă, Eleonora Schipor. Dna Ana Marcu, președinta CARP, a deschis manifestarea literară, arătând că dna Elenora Schipor trebuia să fie prezentă, dar, din păcate, din motive obiective, n-a reușit să vină. Probabil va fi prezentă la activitatea care se va desfășura peste două săptămâni. În continuare am prezentat, succint, activitatea literară a dnei Elenora Schipor, româncuța noastră trăitoare în Ucraina, pe pământul ei natal, autoare a 20 de cărți. Semnificativ este portretul pe care i l-a făcut scriitoarei dna Mariana Gurza: „Modestă din fire, un foarte bun corespondent voluntar al ziarelor de limba română din regiunea Cernăuți, autoare a douăzeci de volume de proză și versuri, ea publică zeci de lucrări referitoare la cultură, tradițiile și datinile satului românesc din nordul Bucovinei. În Cupca zilei de azi, românismul se simte ca la el acasă. Ca niciodată, poate, lumea de aici își iubește limba, portul și obiceiurile, deosebit de intensă e și activitatea artistică de amatori… Viața cupcenilor, a românilor, grijile și aspirațiile tuturor îi stau în față Eleonorei Schipor… Este o bucovineancă energică, care și-a dedicat viața culturii, locului natal îndrăgit și oamenilor gospodari. Suferise enorm de pe urma regimului totalitar sovietic, fiind pe timpuri deportați și hărțuiți”. Din cele reproduse mai sus vă puteți da seama despre calitățile acestei românce și de locul important pe care-l ocupă în societate. Dânsa a fost preocupată și de personalitatea scriitorului Ilie Motrescu care, așa cum l-a caracterizat Arcadie Suceveanu, „…devenise pentru noi emblema tânărului poet și ziarist care plătise tribut pentru demnitatea de-a fi român, pentru gândirea și atitudinea sa”. Născut la 18 august 1941 în Crasna Putnei, pe valea Siretului, în județul Storojineț, a trecut la cele veșnice la 26 iulie 1969. După mărturiile contemporanilor săi, „a fost ucis în pădurea Crasna, de către agenții sovietici din Crasna și Cernăuți, la indicația fostului KGB din direcția operativă Cernăuți”. Destinul tragic al tânărului poet i-a impresionat pe mulți dintre contemporanii săi, care i-au închinat versuri minunate, nemuritoare, majoritatea tip baladă, reușind să creioneze și portretul său, dar și atitudinea și activitatea sa. Am selecționat câteva din aceste versuri, deși ar fi trebuit prezentate toate: „A fost un poet talentat/ Și un falnic brad bărbat/ Ce l-a avut acest neam/ De la Decebal, Traian/ Ce i-a avut acest plai,/ Pe Cuza, Ștefan, Mihai,/ Ce i-a avut acest meleag,/ Iar el l-a cântat cu drag./ (E. Schipor); „Purta în suflet și în minte mirozna cetinei de brad,/ Și-acest meleag cu-altare sfinte,/ Cum le purtaseră nainte/ Poeți din românescul vad.” (Vasile Vorobeț); „Iar la nunta ta n-a căzut o stea/ Ci ți-au plâns aproape/ Stele reci pe ape/ Și s-a legănat/ Un codru de brad/ Și-au vuit Carpații/ Unde-ți știai frații” (Ilie Zegrea). Profitând și de prezența dnei Iulia Brânză-Mihăileanu, altă membră a SCLRB, am spus câteva cvinte și despre cartea sa „Unde ești, copil din Mihăileni?”. Apoi autoarea a explicat de ce cartea poartă acest titlu și cum și au pus definitiv pecetea pe formarea ei intelectuală stâna și școala. A donat apoi, cu autografe, câteva exemplare, promițând că la una dintre activitățile viitoare va veni cu mai multe exemplare, care i-au fost solicitate. Dna Veronica Moscaliuc a evocat aspecte din vizita făcută în R. Moldova, unde s-a marcat împlinirea unui secol de la nașterea lui Haralambie Burdujan. El a slujit învățământul rădăuțean până la pensie, fiind un reprezentant de frunte al învățământului sucevean.